Adunate şi uitate... (I)

Cum scotoceam eu prin arhiva cu fotografii, am dat peste fotografii culinare nepostate pe blog. Aşadar, am găsit extrem de potrivit, ca pe timp de week-end, când tendinţa de-a petrece mai mult timp în bucătărie este mai accentuată, să postez fotografiile culinare restante. Poate vă dau idei! :))

Ei, ce ziceţi? Bănuiesc că vi s-a făcut foame!! :))

De suflet şi de râs...

Am primit o leapşă de la Mihaela! Buuun, deci trebuie să postez pe blog două poze, una de suflet şi una haioasă. Cum eu sunt fan fotografii şi am foldere întregi pline cu mii de fotografii, care mai de care mai de suflet sau haioase, îmi este greu să aleg doar două dintre ele. Aşadar, voi posta mai multe.

Poze de suflet:

Părinţii mei, la ziua de naştere a mamei mele, iunie 1997.

Tortul şi pregătirile de petrecere made in svea :))

Eu şi Vali, de ziua lui de naştere, iunie 1999.

Tort made in svea, bineînţeles :))

Cununaţi de către fratele meu! Cel mai drag moment!

Cu Mihăiţă, nepoţelul meu, la finele lui decembrie 2008

Poză haioasă:

Alexandru Bălănescu şi Maria T.

Şi dacă tot am pomenit despre concertul susţinut de Alexandru Bălănescu Quartet la Stockholm, găsesc că este cazul să vă povestesc mai multe despre Alexandru Bălănescu, artist, componist şi violonist, liderul renumitului ansamblu "Bălănescu Quartet", un ansamblu care trece de barierele muzicii clasice şi populare.

Alexandru Bălănescu s-a născut în Romania în 1950 şi este fiul unor profesori universitari care au decis să plece din Romania în 1969 din cauza regimului ceauşist pentru a se stabili în Anglia. În momentul acela, Alexandru Bălănescu, în vârstă de 16 ani, avea deja o formaţie de violonişti, ca elev al profesorului Dumitru Avakian. Bălănescu a studiat vioara în continuare la Londra, apoi la New York, la celebra şcoală Julliard. Dupa ce şi-a terminat studiile, s-a întors la Londra şi s-a alăturat ansamblului Ariditti Quartet în cadrul căruia a interpretat muzica compozitorilor Ligeti şi Xenakis timp de trei ani.

În 1987 şi-a înfiinţat propriul ansamblu, Bălănescu Quartet. A început să lucreze cu compozitori moderni precum Michael Nyman sau Gavin Bryas. Bălănescu a interactionat, de asemenea, cu lumea popului, cvartetul său fiind într-un turneu cu Pet Shop Boys în anul 1989; mai tarziu au urmat proiecte cu Davis Byrne şi John Lurie.
În 1992 a început să lucreze cu Mute Records, iar în 1994 a lansat „Luminitza", album care are ca sursă principală de inspiraţie elemente de folclor românesc.
De aici s-a născut şi albumul „Maria T" ca un omagiu dedicat marii voci a muzicii româneşti, Maria Tănase. Spectacolul live "Maria T" prezentat, de altfel, şi la Stockholm, beneficiază de o serie întreagă de imagini din repertoriul artistei, peisaje din Bucureşti, înregistrări din concertele Mariei Tănase, toate datorate artistului german Klaus Obermaier.

Deşi stabilit încă din adolescenţă în străinătate, Bălănescu redescoperă filonul românesc după 1990, când revine, pentru prima dată în România, ca invitat al Uniunii Compozitorilor la un festival de muzică contemporană.

Ce mai e nou...

Sunt sigură că mi-aţi simţit lipsa şi că v-a fost dor de mine. Am cam absentat de pe blog, în ultima vreme pentru că, pe de o parte, am avut probleme tehnice cu weblogul care a fost în întreţinere şi, ca atare, nu a funcţionat mai multe zile la rând, pe de altă parte, am fost eu în pană de idei şi chef, că mă aşteaptă un examen de final de nivel, peste două săptămâni, prilej de stres şi chef ioc pentru postat pe blog :(

Şi, totuşi, am reuşit să întreprindem două activităţi sociale, graţie prietenilor noştri care au făcut rost de bilete şi ne-au invitat şi pe noi.

Unul dintre evenimente a avut loc vinerea trecută, la Söderteatern din Stockholm, unde Alexandru Bălănescu Qvartet a ţinut un concert pentru românii din Suedia şi nu numai. A fost un spectacol de două ore, plăcut şi interesant.

Multe voci româneşti în jurul meu, multe persoane stilate, ca la un spectacol pentru românii din diasporă, spectacol finanţat de Institutul Cultural Român la Stockholm.

M-am simţit bine să aud vorbindu-se româneşte, mai mult decât o fac uneori, la şcoală, unde mai am ocazia să interacţionez cu două colege românce, una în aceeaşi grupă cu mine, până azi şi cealaltă la un nivel inferior de învăţare a limbii. Sau mai mult decât aud dulcele grai românesc cerşit, în pendeltåg (tren), pe Trandafir de la Moldova. 

M-am simţit mândră să fiu într-o ţară străină, la un spectacol rafinat, cu persoane selecte, care reuşesc să supravieţuiască pe teritoriu suedez şi altfel decât a aşeza pe scaunele din pendeltåg (tren) un bileţel în suedeză în care cerşesc compasiune şi ajutor financiar sau a interpreta cu mult patos scrijelitor pentru urechi, melodii tradiţionale româneşti, acompaniate de mirosul pestilenţial al "virtuozilor" în cauză.

Cel de-al doilea eveniment social la care am luat parte a avut loc ieri, la cinematograful Park din Stockholm, unde a avut loc avanpremiera filmului "In the loop" - o satiră politică despre servilismul britanic faţă de americani. Filmul este o comedie britanică, cu un scenariu şi distribuţie bune. Predomină comicul de limbaj pe lângă cel de situaţie; ritmul este unul alert, glumele succedându-se unele după altele.

În rest, am fost a fel de scolăriţă şi de casnică ca şi până acum. Vremea îşi poartă cu stoicism, de ceva vreme, haina de toamnă ploioasă şi rece şi am impresia că va mai dura destul până va trece la mantia de nea. Încerc să rămân cât se poate de calmă şi răbdătoare, să învăţ cuminte, să trec examenul cu brio şi, bineînţeles, să mă străduiesc să apar mai des pe blog cu veşti calde din ţara nordică, cea rece :)

Ce trebuie să ştiţi despre Stockholm

• Situat la intersecţia Lacului Mälaren cu Marea Baltică, a fost, iniţial, o fortăreaţă care s-a extins treptat pe continent şi pe insulele din jur.
• Este construit pe 14 insule legate între ele printr-o reţea de poduri, canale şi şosele suspendate.
• Este capitala şi cel mai mare oraş din Suedia şi, totodată, reşedinţa regiunii administrative Stockholms län.
• Numără o populaţie de 814.418 locuitori (1.989.422 în zona metropolitană).
• Este sediul Guvernului şi al Parlamentului şi, de asemenea, oraşul de reşedinţă al şefului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf.
• Prima atestare documentară a oraşului datează din 1252, când era o piaţă importantă în comerţul de fier din minele de la Bergslagen. Se spune că oraşul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de invazia maritimă a forţelor străine şi pentru a împiedica jefuirea unor cetăţi ca Sigtuna pe lacul Mälaren.
• Regiunea administrativă Stockholm län este alcătuită din Stockholm City (Stockholms stad în suedeză) şi 25 de comune. Ea este subdivizată în unităţi teritorial administrative distincte cărora le sunt arondate şcolile primare, serviciile sociale, culturale şi de agrement din zonele aferente. Stockholm City este împărţit în partea de centru (Innerstaden): Kungsholmen, Norrmalm, Södermalm, Östermalm; de sud (Söderort): Enskede-Årsta-Vantör, Farsta, Hägersten-Liljeholmen, Skarpnäck, Skärholmen, Älvsjö şi de vest (Västerort): Bromma, Hässelby-Vällingby, Rinkeby-Kista, Spånga-Tensta.
• Partea de nord a regiunii administrative Stockholm län cuprinde comunele: Järfälla, Solna, Täby, Sollentuna, Lidingö, Upplands Väsby, Österåker, Sigtuna, Sundbyberg, Danderyd, Vallentuna, Ekerö, Upplands-Bro, Vaxholm şi Norrtälje. Partea de sud a regiunii administrative Stockholm län cuprinde comunele: Huddinge, Nacka, Botkyrka, Haninge, Tyresö, Värmdö, Södertälje, Salem, Nykvarn şi Nynäshamn.

În cele ce urmează, vă redau un fragment din articolul "Suedia, ţinut al descendenţilor vikingi" apărut în Adevărul (autor Mariana Baciu), pe 14 august 2007. Fragmentul de mai jos surprinde perfect atmosfera oraşului şi m-am gândit că vă este util pentru a vă contura o impresie despre ceea ce reprezintă Stockholmul.

"Unul dintre cele mai frumoase oraşe ale lumii

În Stockholm, fiecare zi este altfel, dezvăluind turistului de rând o imagine surprinzătoare de la fiecare colţişor de stradă sau o privelişte inedită de pe fiecare pod sau canal. Cu influenţe germanice, dar cu un aer londonez, Stockholm este o destinaţie apreciată mai ales de turiştii curioşi, pregătiţi să descopere la tot pasul ceva nou, o experienţă inedită.

Stockholmul poate fi vizitat în mod organizat de către turiştii care caută confortul sau condiţiile de lux, respectiv grupuri organizate, ghizi şi bărci cochete care-ţi dezvăluie oraşul, însă, pentru cei care îşi doresc mai mult, este bine să colinzi oraşul la pas, să îl descoperi.

Astfel, în fiecare zi, la graniţa dintre Norrmalm şi Sodermalm (nordul şi sudul oraşului), din faţa Grand Hotel, pleacă vaporaşele albe "Stockholm Sightseeing", în croaziere în jurul oraşului şi în împrejurimi. De asemenea, dimineaţa şi după amiaza, în zona Kajplatz se organizează plecări în arhipelagurile din jurul oraşului, care îţi vor dezvălui o privelişte de neuitat.

În portul Stockholm se află şi Svea Viking, cel mai mare vas viking din lume, construit din fier şi lemn. O croazieră la bordul acestui vas îţi oferă ocazia de a vedea oraşul şi arhipelagul cu toate insulele sale. Şi, dacă toate acestea nu sunt de ajuns, din Stockholm puteţi merge în excursie de o zi pe insula Gotland, unde se organizează în fiecare an un festival viking, sau la Uppsala, oraş universitar unde puteţi vedea cea mai veche catedrală din Suedia, care datează din anii 1200.

Chiar dacă excursia cu vaporaşul este satisfăcătoare şi au fost multe de văzut, este păcat să te rezumi la o simplă vizitare a oraşului, văzut de pe cheiurile şi canalele sale; este de-a dreptul plictisitor să vezi din barcă sau de pe un vaporaş toate locurile şi clădirile interesante din acest oraş încărcat de cultură şi istorie.

Capitala Suediei, îmbinare perfectă între vechi şi modern

Deşi Stockholm este o înşiruire de insule şi canale, legate prin poduri sau şosele suspendate, oraşul nu-şi dezvăluie adevăratul său farmec decât turistului care-i colindă la pas străduţele. Din punctul de pornire, centrul (centralen) Stockholmului - cu bulevarde cu trafic intens, te trezeşti dintr-odată pe străduţele înguste din Gamla Stan - partea cea mai veche a oraşului.

Aici nu circulă maşini, iar unele străduţe sunt atât de înguste încât nu încap două persoane una lângă cealaltă. Oriunde ai înainta te trezeşti dintr-odată într-o piaţă largă, cu băncuţe aşezate în rând sau în mijlocul unui parc de-o sălbăticie incredibilă. În cartierul Liljeholmen, în sud-vestul Stockholmului, printre blocuri, vile şi clădiri se află parcul din jurul lacurilor Trekanten şi celebrul Lac Mälaren.

Acesta nu este un simplu parc, ci o pădure veritabilă, cu stânci, pini şi iarbă proaspătă. Tot foarte aproape de centru se găsesc şi cele două insule, adevărate rezervaţii naturale, respectiv Skepsholmen, care se află vizavi de zona care gazduieşte Palatul Regal, şi Djugården, una dintre cele mai mari insule din tot oraşul, plină de grădini, livezi şi păduri.

Pe insula Djugården se află şi cel mai mare muzeu din aer liber, denumit Skansen, cuprinzând 150 de clădiri vechi din toată ţara. Tot Stockholm este singurul oraş din lume care are un parc naţional în mijlocul său. Ca puncte de atracţie, mai puteţi vizita sediul primăriei, construit în 1923 pe malul Lacului Mälaren, un exemplu de arhitectură modernă, unde are loc anual ceremonia de decernare a Premiilor Nobel.

Stockholm, perla arhitecturală a Nordului

Dar cel mai bine vă veţi familiariza cu farmecul capitalei suedeze printr-o vizită la Palatul Regal, care datează din secolul XVIII, unde puteţi vedea în fiecare zi de duminică ceremonia de schimbare a gărzii regale. Tot în oraşul vechi se găsesc şi clădirea Bursei, care găzduieşte azi Muzeul Nobel, Piaţa Stortorget, Parlamentul, Catedrala şi Academia Nobel. Nu trebuie să rataţi nici celebrul Muzeu Vassa, unde se află corabia de luptă a vikingilor - Vassa.

Muzeul a fost construit în jurul acestui vas, care datează din secolul XVII şi care s-a scufundat în portul Stockholm în 1628. În general, capitala suedeză este un amestec de stiluri arhitecturale diverse, zone verzi, bulevarde, magazine şi restaurante.

Nimic surprinzător când este vorba de Stockholm, o îmbinare perfectă între vechi şi modern, care dezvăluie turistului de la străduţe înguste, cu clădiri vechi, la bulevarde largi şi moderne, cu vitrine imense, clădiri din sticlă şi geamuri fumurii."

Stockholm - capitala europeană verde 2010

Pentru o societate urbană mai curată şi mai verde: Premiul „Capitala europeană verde”

Stockholm, „Veneţia Nordului“, va fi prima „capitală europeană verde“, în 2010. Titlul va fi preluat anul următor de oraşul Hamburg . Doi deputaţi europeni ne-au vorbit despre capitala ţării din care vin.

Ce reprezintă „capitală europeană verde“?

Inger Segelström (social democrată suedeză): „Este un premiu important, ce răsplăteşte iniţiativele de protejare a mediului înconjurător şi care informează europenii despre iniţiativele luate în alte oraşe.“

Christofer Fjellner (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Suedia): „Peste jumătate din populaţia lumii trăieşte în oraşe în momentul de faţă. Este foarte important ca urbanizarea să fie compatibilă cu prosperitatea durabilă. Premiul „Capitala europeană verde” nu înseamnă doar recompensarea unui câştigător, ci şi inspiraţie pentru ceilalţi.“

De ce a câştigat oraşul Stockholm acest premiu?

Inger Segelström: „Curăţirea apei în Stockholm şi introducerea taxelor pe maşini pentru reducerea aglomeraţiei în oraş sunt doar câteva din proiectele îndeplinite cu succes.“

Christofer Fjellner: „Este important să recunoaştem că oraşele nu includ doar clădirile, infrastructura şi locuitorii, ci şi mediul înconjurător. Stockholm a făcut acest lucru integrând aspectele ecologice la fiecare nivel al administraţiei.“

Ce schimbare va aduce acest premiu în oraşul Stockholm?

Inger Segelström: „Vom continua să luăm iniţiative pentru protejarea mediului înconjurător şi vom munci din greu pentru a putea preda generaţiei viitoare un oraş mai verde.“

Christofer Fjellner: „Sper sincer că locuitorii oraşului Stockholm sunt inspiraţi de o grijă autentică pentru mediu, şi nu numai de acest premiu. Cu toate acestea, premiul contează. Odată ajuns în vârf îţi doreşti să rămâi acolo. Nu poţi reduce standardele.“

Stockholm City în cifre:

- 800 000 de locuitori;

- 95% dintre locuitori trăiesc la mai puţin de 300 de metri distanţă de o zonă verde;

- apa reprezintă 10% din suprafaţa oraşului;

- emisiile de gaze cu efect de seră sunt cu 50% mai mici decât în restul ţării;

- oraşul doreşte să renunţe la combustibilii fosili înainte de 2050.

(articol preluat de pe siteul oficial al Parlamentului European)

Suedia şi ale sale landsdelar, landskap-uri, län-uri şi kommuner :)

Suedia este împărţită în trei regiuni istorice (landsdelar):

Götaland - Suedia de Sud, include Scania, fost teritoriu danez şi Västergötland cu oraşul Göteborg.

Svealand - Suedia Centrală, partea cea mai veche a ţării, cuprinde şi oraşul Stockholm.

Norrland - jumătatea nordică a ţării, cuprinde 59% din suprafaţa Suediei, dar doar 12% din populaţia ţării, şi o parte importantă din Laponia, locuită de populaţia Sami.

Cea de a patra regiune istorică a Suediei a fost până în 1809 Österland, în prezent regiune a Finlandei.

Până la reforma administrativă întreprinsă în anul 1634 de către Axel Oxenstierna, Suedia era divizată în 25 de regiuni (landskap).
În prezent, Suedia este împărţită în 21 de comitate (län). În fiecare comitat există un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern şi un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este divizat în comune (kommuner), în total existând (în 2004) 290 de comune pe tot teritoriul Suediei. Fiecare comună este o unitate administrativ teritorială independentă.

De ce Svea?

Poate v-aţi întrebat deja, de ce Svea? Am ales acest nume drept apelativ pentru blogul meu, pentru că este un nume suedez care îmi place foarte mult şi pentru că îl găsesc extrem de potritvit în contextul dat. Moder Svea (mama Svea) este emblema naţională a Suediei, fiind reprezentată de o femeie purtătoare de scut, flancată de un leu.

Svea este, de asemenea, un nume feminin suedez, a cărui origine derivă din svea, forma veche de genitiv plural ("a suedezilor"), iar Svea rike înseamnă "regatul suedezilor", o formă mai veche pentru Sverige, denumirea suedeză pentru Suedia.

Despre Suedia...

Suprafaţa: 449 964 km²
Păduri: 53%, munţi: 11%, teren arabil: 8%, lacuri şi râuri: 9%
Populaţia: 9 269 986 locuitori (31 martie 2009)
Limba de stat: suedeza
Religie: evanghelişti luterani (94%); romano-catolici.
Capitala: Stockholm
Moneda: Coroana suedeză (SEK)
Ziua naţională: 30 aprilie (ziua de naştere a regelui); 6 iunie (Ziua Drapelului)
Fus orar: GMT +1
Forma de guvernământ: monarhie constituţională
Speranţa de viaţă: 79 de ani - bărbaţii, 83 de ani - femeile
Rata şomajului: 8.3 % (martie 2009)
Domeniu Internet: .se; .eu (codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Suedia face parte)
Prefix telefonic: 00 46

Aşezare geograficăSuedia este situată în Europa de Nord, în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Oland ş.a.).

Vecini

La nord-vest, Norvegia - pe o lungime de 1619 km; la nord-est, Finlanda - pe o lungime de 586 km; la sud-vest, Marea Nordului; la sud-est, Marea Baltică şi strâmtorile daneze.

Relief

Relief predominant de platou şi de câmpie, cu următoarele particularităţi: în vestul şi nord-vestul ţării se întind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maximă prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte vârfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).

Spre est munţii sunt mărginiţi de un podiş, care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic.

În partea sudică a ţării se întind câmpii care înconjoară o mică regiune deluroasă, podişul Smaland (alt. 377 m) şi câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile şi peisaje asemănătoare Danemarcei învecinate.

Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales în câmpia central-sudică a ţării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vanern (5585 km2), Vattern (1899 km2) şi Malaren (1140 km2).

Zonele mlăştinoase acoperă peste 10% din suprafaţa ţării.

Climă

Clima este mai aspră în regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, şi mai blândă în partea sudică, unde influenţa marină este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).

GulfStream, curentul cald al Golfului din Atlantic , imprimă Suediei un climat mai blând decât cel al altor regiuni situate tot în îndepărtatul nord.

Temperaturile medii sunt, după cum urmează:

                        Ianuarie                                          Iulie
Malmö             +31.6°F (-0.2°C)                           62.2°F (+16.8°C)
Stockholm        +27.0°F (-2.8°C)                          63.0°F (+17.2°C)
Kiruna              +3.2°F (-16.0°C)                          55.0°F (+12.8°C)

Iarna, temperatura medie se situează uşor sub zero, iar căderile de zăpadă sunt moderate. Mai spre nord însă, Suedia are ierni lungi si friguroase.

De câte ore de lumină naturală beneficiază suedezii :))

                      Ianuarie                    Iulie

Malmö           7 ore                         17 ore

Stockholm     6 ore                         18 ore

Kiruna           0 ore                         24 ore

În casă nouă!

Am decis să deschid cont şi pe blogger, deşi până acum am activat pe weblog. Cum materialul de acolo nu merge importat pe niciun alt blog şi cum, în ultima vreme, am întâmpinat numeroase probleme de ordin tehnic (siteul a fost în întreţinere, adică indisponibil timp de mai multe zile), m-am hotărât să ţin un blog în paralel, pe aceeaşi temă şi chiar, în timp, să import, manual, informaţiile de pe blogul meu iniţial. Să vedem ce-o ieşi de data asta. :)) Poate aşa voi avea libertate mai mare de exprimare şi mai puţină bătaie de cap cu erorile de sistem! Aşa că vă aştept la ambele adrese, în paralel!

Update: Pe data de 29 ianuarie 2010 s-a produs miracolul mutării întregului material de pe weblog pe blogger şi, implicit, reanranjarea lui într-o singură bucată, compactă :))

Tablou autumnal

De câteva zile bune, weblogul se află în întreţinere, adică noi, utilizatorii, ne putem loga şi posta, când şi când, în funcţie de cum ne ţin nervii şi răbdarea. Ni se promite că vom avea parte de un nou weblog, dar nu ni se spune dacă va fi şi mult mai bun :D Sunt cârcotaşă, nu? :D

Am tot avut chef zilele astea să postez, dar nu am avut cum, aşa că profit acum de ocazie să vă fac martorii toamnei suedeze de prin părţile Stockholmului.

Duminică după-amiaza, mi-am luat rucsăcelul cu aparatul de fotografiat în spinare şi am pus de o plimbare până la un lac din apropiere. Ce-a ieşit, în amurg, vă las să contemplaţi şi să vă bucuraţi :))

Premiată, din nou!

Deşi blogul a fost în agonie timp de ore în şir, după care a intrat în moarte clinică, a reuşit să reînvie! E ceva de speriat cu blogurile astea! Îţi trebuie nervi de oţel să le poţi accesa şi te bucura în linişte, când vrei şi cât vrei :)) Dar asta e, orice lucru moca implică şi probleme!

Dar să revin la lucuri mult mai plăcute! Se pare că toamna nu se numără doar bobocii :)), picurii de ploaie sau cojoacele pe care le aduni pe tine :)) ci şi premiile, care curg, curg, nu se mai opresc!

Am mai primit două premii, extrem de drăguţe, unul de la Salmi pe care îl dau, mai departe, frunzuliţelor şi lui greenfield

şi celălalt de la Ninu, care va intra în posesia mămicii_de_sebastian şi a lui Salmi.

Felicitări premiatelor!

Le mulţumesc mult de tot tuturor celor care mă citesc şi comentează de zor ceea ce postez (asta, bineînţeles, dacă le permite weblogul :( ) Şi astfel, viaţa e mai frumoasă, interesantă şi haioasă alături de prietenii mei de pe blog!

Am fost premiată!!!

Cum am venit acasă, m-am năpustit asupra ultimelor două-trei polonice de supă rămase şi apoi am dat să văd cine ce a mai scris pe bloguri. Conştiincioasă, răspund la mesaje, intru pe blogurile prietene şi când, ce să văd, mămica_de_sebastian a primit două premii pe care le-a dat mai departe. Când mă uit mai bine, văd şi numele meu printre premiate.

Am primit premii! Am primit premii! Am primit premii!

 

Prilej de mare bucurie! M-au luat total prin surprindere! Şi îi mulţumesc că s-a gândit la mine şi că mă citeşte cu interes! E o mare onoare pentru mine! Pentru că de la ea a început totul! Am dat peste un articol, despre blogul ei, pe blogosfera feminină, mi-a stârnit curiozitatea, i-am accesat blogul şi blogurile prietene şi uite aşa m-am trezit înconjurată de poveştile lor de viaţă, pe care le savurez periodic. Iar compania de premiate este una extrem de selectă! Am vrut, iniţial, să le dau lor premiul, mai departe! Dar nu o voi face, momentan! Dar dacă tot am/au primit acum premii, voi da cele două premii, printre care şi premiul "Blogul de aur", mai departe, unei singure persoane, de data asta.

Cu surle şi trâmbiţe, doamnelor şi domnilor, premiile primite de Svea trec în posesia lui... NINU!! Felicitări, Ninule şi ţine-o tot aşa!

E bacon, e caşcaval... e papa bun :))

Sunt cu ochii mici, pic de somn, acum am intrat în casă, dar mă simt datoare cititorilor mei de pe blog :)) Au cerut reţeta de la postul anterior, gata, mă conformez!

Am stat eu ce am stat, marţi, cu braţele încrucişate, holbându-mă în frigider, să pun de ceva papa pe masă. Am dat târcoale pe net, pe diferite siteuri, după reţete ca la carte, cu gramaj şi ingrediente respectate la sânge, dar cunoscându-mă, n-a funcţionat. Aşa că m-am hotărât, fac supă de legume şi ca fel doi, ceva cărniţă cu legume. Mă uit în congelator, dau de vreo 400 de grame de muşchi de porc, de o pungă cu legume congelate, mă uit în frigider şi îmi sticlesc ochii şi glandele salivare se suprasaturează brusc la gândul slăninuţei (bacon) ce-şi aştepta cuminte rândul pe raft. Şi-mi zic, dezgheţ muşchiuleţul şi apoi îl dau la cuptor. Buuun, aştept cuminte în compania îngerului decăzut al lui Enquist să se dezgheţe muşchiuleţul, după care îl tai în bucăţele potrivite (au ieşit 12), tai sferturi 2 cepe medii şi ţelina în cubuleţe, îl ung cu puţin ulei, îl potrivesc de piper, vegeta şi busuioc şi-l dau la cuptor în vas de yena umplut un sfert cu apă să fiarbă vreo 45 de minute şi să se pătrundă bine de mirodenii. Scot ceapa şi ţelina, scurg sosul şi-l mai las să se rumenească puţin integral (iniţial se rumeneşte doar partea care nu stă în apă). După ce s-a rumenit complet, se iau bucăţelele şi se învelesc în feliuţă de bacon şi apoi în fâşiuţă de caşcaval (tăiată pe dimensiune) şi se prind în scobitori şi se dau din nou la cuptor să se prăjească baconul şi să se topească caşcavalul. Cât despre legumele gratinate, se răstoarnă punga de legume congelate în alt vas de yena, se ţin la cuptor circa jumătate de oră până se pătrund bine, se adaugă caşcaval şi se mai ţin la cuptor până se topeşte şi caşcavalul. Se servesc împreună, ca în poza de la postul anterior. Simplu, nu?? :))

Poftă bună!

Marţi, 13 octombrie...

Nu, n-aţi ghicit, n-o să vă povestesc despre superstiţii ci despre cum mi-am petrecut ziua de astăzi, într-un mod cât se poate de casnic :) Astăzi nu am fost la şcoală, pe motiv că profa de la orienteringskurs care a avut, probabil, o problemă stringentă de rezolvat, ne-a rugat să studiem acasă, ceea ce trebuia făcut la curs. Aşadar, cu internetul şi cu alte materiale suplimentare la dispoziţie, am studiat pe cont propriu, la domiciliu :) Şi nu numai atât, am terminat de citit "Nedstörtad ängel", de Per Olov Enquist (subiect al unui post separat, se cere :)) dar am prestat şi activităţi de dereticare şi bucătăreală :)) Cum altfel, nu? :))

Şi dacă tot mi-am obosit creieraşii cu îngerul decăzut al lui Per Olov Enquist :) dar şi cu arzătoarele probleme de orientare pedagogică şi şcolară suedeză de la orienteringskurs, am zis că ar fi cazul să mi-i relaxez, la amiază, preţ de vreo 2 ore, bucătărind o supă de legume şi ceva legume gratinate cu muşchiuleţ de porc învelit în bacon şi caşcaval. Ce a ieşit, puteţi vedea în poza de mai jos, singura dovadă rămasă că ar fi existat un asemenea fel de mâncare la masa de prânz :)) 

Toate-s vechi şi nouă-s toate...

A mai trecut o săptămână de chiul de pe blog :( Ştiu şi-mi fac mea culpa, dar asta e. Stau mult la şcoală, mult pe drum, am de citit o groază, la care se adaugă activităţi casnice, personale şi culturale. Iar consemnarea lor pe blog rămâne pe ultimul loc. Dar ştiu că sunteţi dornici de veşti noi şi nu numai şi, atunci, e musai să-mi fac timp şi de actualizat blogul. Un prieten chiar mi-a atras atenţia că se cam învechise orezul cu lapte :)) A fost o remarcă super tare, pentru care îi mulţumesc :))

Dar să trec un pic în revistă săptămâna care stă să se încheie. Lunea e o zi extrem de lungă. Plec la 7 dimineaţa şi mă întorc de-abia la 9 seara. În timpul ăsta, cursuri, ore de conversaţie la Crucea Roşie, voluntariat la Jordbromalmsskola plus drumurile dintre ele. Marţi - şcoală, miercuri - şcoală, joi, pe lângă şcoală şi aflarea câştigătorului premiului Nobel pe anul 2009 am fost şi la operă. Un coleg de grupă joacă ca figurant în opera Xerses, prilej cu care a avut vreo 40 de bilete gratuite la repetiţia finală dinaintea premierei. Aşadar, şi-a invitat cunoscuţii şi colegii de grupă, joi la ora 12. A fost o experienţă interesantă; e prima dată când merg la opera din Stockholm, care este un pic mai impunătoare decât cea din Bucureşti :); cu ocazia asta, am experimentat şi ceva rău de înălţime, având locuri la balconul trei.

Genul îmi este extrem de familiar, obişnuiam, în liceu, să mă duc la operetă cu tatăl meu, iar în facultate, la operă, fie cu Vali, fie cu prietenele. Mi-a plăcut mult; opera se joacă în limba italiană, cu subtitrare în limba suedeză.

Vineri am aflat că am fost propusă pentru examenul din luna noiembrie şi am acceptat să-mi fac cadou de zi onomastică dar şi de cea de naştere, trecerea la nivelul următor de aprofundare a limbii suedeze. Ei, ce ziceţi, m-am gândit bine, nu? :)) Şi mai sunt şi optimistă, aşa-i? Hehe, voi vedea ce se va mai întâmpla, dar nu am de ales, trebuie să mă mişc repede, dacă nu vreau să mor de foame pe aici :))

În altă ordine de idei, week-end-ul a debutat promiţător, cu o foarte lungă plimbare, la pas, prin centrul Stockholmului. Vremea a ţinut cu noi. Cele 8 grade au fost acompaniate de soarele călduţ de toamnă, ce ne-a încălzit paşii de-a lungul plimbării noastre prin oraş. Plimbarea a fost prilejuită de revederea prietenului nostru cu un bun prieten de-al său, italian, stabilit în Göteborg. Aşa că s-au depănat amintiri şi nenumărate păreri despre fotbal, politică, situaţie economică, culturală, lecţii de vocabular italian şi român, toate susţinute în dulcele grai suedez, prilej de mare bucurie pentru urechile mele avide de noi cunoştinţe aprofundate în mult râvnita limbă suedeză :))

După-amiaza de sâmbătă a culminat cu un binemeritat festin la un restaurant din zonă, unde am servit o minunată supă de fructe de mare. Trebuie să recunosc că până acum am avut buba la cap :)) şi nu doream nici în ruptul capului să mă apropii de acele ineluşe mititele, rozalii, pe numele lor, creveţi (räkor) a căror privelişte mi-a inspirat întotdeauna silă şi dezgust. Tocmai când Vali se pregătea, moraliceşte, să primească porţie dublă de creveţi, printr-un act de curaj, m-am hotărât să gust din animăluţele rozalii, care după ce au aterizat în cavitatea mea bucală, mai cu frică, mai cu disperare :), mi s-au părut extrem de gustoase. Ce feste poate juca ochiul papilelor gustative! Şi cum le-am privat eu, atâta timp, de gustoşii creveţi! Incredibil!! :))

Vă invit la...

... o porţie generoasă de orez cu lapte!

M-am gândit că merge perfect, într-o duminică după-amiază răcoroasă de toamnă.

Ei, ce ziceţi, acceptaţi? :))

În dulcele grai swenglish :))

Sau svengelska, după preferinţă :))

Poate vă întrebaţi despre ce vorbesc. Ei, bine, despre capacitatea emigrantului cu serioase cunoştinţe de limbă engleză de a-şi crea un limbaj propriu, în încercarea lui disperată de a comunica cât mai repede şi fără poticneli, în limba suedeză. Evident, încercarea lui eşuează, dar nu putem vorbi despre un adevărat fiasco, întrucât comunicarea se realizează, interlocutorul înţelege despre ce este vorba în propoziţie, dar asta nu datorită însuşirii impecabile a graiului suedez ci, mai degrabă, datorită abilităţii sale de a înţelege ambele limbi.

Cu alte cuvinte, dacă ştii 10 boabe engleză şi 3 boabe suedeză şi iei parte la orele de comunicare în limba suedeză, când se dezbat subiecte fierbinţi, adică care mai de care mai de actualitate sau controversate, iar creieraşii emigraţi se încing la cote maxime, vei avea ocazia să te surprinzi cu un vocabular de genul smöker (fumez) (de la to smoke şi att röka = a fuma), kasta out (în loc de kasta ut, aici particula ut fiind înlocuită, cu succes, de omoloaga sa engleză), utan trosor (fără chiloţi), trosor aici fiind pe post de trousers (pantaloni), att printa (to print = a scoate la imprimantă) în loc de omologul suedez att skriva ut şi lista poate continua, fără probleme. Cel mai drăguţ e când ai reuşit să comunici astfel şi nici măcar n-ai realizat că smöker nu ar fi un cuvânt neaoş suedez :)) Noroc cu atenţionările vigilente din partea interlocutorilor :))

Ce ţi-e şi cu vremea asta!

Mă trezesc dis-de-dimineaţă, astăzi, cu ochii mici, pun mâna pe calculator şi dau să vorbesc cu mama. Aseară, nu am mai apucat, că m-a furat somnul, inopinat :)

Îmi povesteşte mama de una de alta şi, bineînţeles, că aduce vorba şi de vreme. Îmi spune ce cald a fost ieri, cum la 27 de grade toată lumea se bucura de soarele generos de toamnă, la mânecă scurtă şi, încă o dată, se asigură dacă eu tot cu ţinuta de iarnă (i.e. căciulă şi mănuşi) defilez. Astăzi, la Bucureşti, se pare că toamna şi-a intrat în drepturi, cu ploaie şi 17 grade, trecerea de la cald la rece făcându-se brusc, fără menajamente. Măcar, aici, ştiu o socoteală, de vreo două săptămâni termometrul nu sare de 15 grade, iar de câteva zile, nici măcar de 10 grade. Aşa că arunc un ochi la vremea de pe yahoo şi ce văd?! Stockholm, acum la 7.30 dimineaţa, -2 grade, cu maxima de azi, 10 grade, Oslo, la fel, -2 grade cu maxima de 6 grade, mă duc mai la nord, în Reykjavik şi, brusc, îmi îngheaţă nasul :)) -3 grade cu maxima 2 grade şi, repede, cobor mai la sud, în Copenhaga, ca să mă dezgheţ la 8 grade, cu toate că plouă, dar cu maxima de 14 grade.

Aşa că, după o mică plimbare climaterică prin vecini, decid că trebuie să mă obişnuiesc cu gândul iernatic de octombrie şi al prietenilor călduroşi, de cursă lungă, în a căror companie voi sta până prin aprilie-mai :))

Poftesc, deci mănânc... porumb prăjit!

Şi pentru că azi am chef de postat :)), voi continua cu o poză culinară.

Bănuiesc că nu aveţi nimic împotrivă că vă fac să salivaţi, dar cum porumbul e preferatul meu, indiferent sub ce formă, am zis să nu ratez ocazia să-l şi prăjesc un pic, că tot nu mai mâncasem de ceva vreme porumb prăjit. Nu pe cărbuni, ci în tigaie, de data asta, după posibilităţi :)

I am back! :))

Se pare că mi-aţi simţit lipsa, pentru că am primit ceva "reproşuri" că nu am fost activă pe blog în ultimele zile. Aşa e, nu am fost, iar prestaţia mea în blogosferă a fost una scăzută, înregistrând doar 11 posturi în luna septembrie. Nu încep luna octombrie prin a promite că voi fi mai activă de acum încolo ci, pur şi simplu, prin a-mi face autocritica :)) şi a trage linie la lista cu promisiuni de îndeplinit până la 1 octombrie. Din păcate, am reuşit să bifez doar primele trei din listă:

   1. Să termin cu mutatul până luni seara, cel târziu (trebuie să locuim în altă parte până la sfârşitul anului, dar după Anul Nou sunt şanse mari să ne reîntoarcem aici).
 
  2.  Să mai ajung pe la interviuri (pentru job de profesor/suplinitor, în special), ca să mă obişnuiesc cu cerinţele şi graiul suedez, în momente de stres.

 
  3.  Să încep din nou voluntariatul la Jordbromalmsskola unde, din iarnă până la sfârşitul şcolii, am ajutat elevii la lecţii, la engleză şi spaniolă.

 
  4. Să termin de citit prima mea carte în limba suedeză (variantă normală, nu lättläst).

 
  5. Să apuc să împrumut şi o carte în limba engleză şi s-o termin de citit.

 
  6. Să reuşesc să văd o parte din filmele suedeze care îşi aşteaptă, cuminţi, rândul.  

  7. Să facem un traseu prin Tyresta Park (altul decât cel de data trecută, dacă tot au anunţat că va fi vreme frumoasă în septembrie). 

   8. Să ajungem în Djurgården şi să ne mai plimbăm ore în şir, cum obişnuiam în iulie, în vacanţă.

  9. Să mergem pe "insuliţele" din centru şi să fac fotografii (de creaţie, aşa, gândite pe îndelete :).

10. Să apuc să mai fac papa bun (gen langoşi, sărăţele, gogoşi, găluşte cu prune şi altele de genul, nu le mai înşir că şi aşa îmi lasă gura apă şi tare mi-e că nu o să ajung să mă ţin de ceea ce mi-am propus).

Cât despre restul, nu am reuşit să le bifez în totalitate, unele dintre ele fiind subsituite de activităţi similare. Oricum, fiecare punct în parte va constitui subiectul unui post dedicat special activităţii respective.