Am revenit, după o săptămână, în peisajul blogosferei. Nu ştiu cât mi-aţi simţit lipsa, dar astăzi, am fost ceva mai relaxată, după testul de final de capitol, nu că mâine nu aş avea alt test şi chiar o prezentare... dar, după ce am scăpat deja de un test (a se citi stres), mi s-a făcut poftă de a posta pe internet (poftă ajutată şi de vremea frumoasă de afară care m-a destresat total dar şi de un eveniment ce se desfăşoară chiar acum pe "celebrul", de acum, petec de iarbă verde din faţa blocului). Pe la 17.30 am auzit ceva forfotă, muzică, am scos capul pe fereastră şi, ce să vezi, mulţime de suedezi pe celebrul spaţiu verde, mai sus amintit. Când spun "mulţime", să înţelegeţi vreo 10 persoane, pentru început, venite cu o bogată recuzită auditivă, olfactivă şi vizuală. Veselie, nevoie mare, cort, scaune, grătar, baloane, muzică ... într-un cuvânt concretizarea afişului pe care îmi tot cădeau ochii la avizier şi care ne invita, cu mic cu mare, la sărbătorirea zilei vecinilor, motiv de a ne cunoaşte mai bine colocatarii. Ca un chiriaş temporar, obosit şi hămesit, la ora respectivă, m-am mulţumit cu priveliştea, pe diagonală, de la etajul unu, cu mirosul îmbietor de cârnaţi ce se armoniza olfactiv, perfect, cu omleta mea zdruncinată de tremurul corpului meu flămând (cunoscătorii ştiu despre ce vorbesc) şi cu clinchetul cristalin al vocilor vesele de copii care se bucurau de vecinii lor omologi :) Aşadar, m-am mulţumit să-i cunosc pe vecinii alături de care voi mai petrece lunile de vară, de la fereastra locuinţei, trăgând cu ochiul prin obiectivul aparatului de fotografiat. Ulterior, s-au mai înmulţit, devenind în jur de 30 de persoane, ceea ce a constituit o premieră pentru mine. Să vezi 30 de vecini odată, pe aleile dintre blocuri, este un eveniment extrem de important şi rar, demn de... ziua vecinilor care se organizează, probabil, odată pe an pentru... socializare. :))
P.S. Căutând pe net despre ziua vecinilor, am găsit următorul link http://www.european-neighbours-day.com/, prilej cu care am aflat că se organizează şi în România, mai precis, la Arad şi Timişoara, anul acesta. Am accesat linkul în limba română http://country.european-neighbours-day.com/ro şi ... surpriză de vise ... stâlciate. Accesaţi şi vă cutremuraţi ... de râs sau, mai degrabă, de plâns.
Un astfel de site de prezentare ar fi fost potrivit în cazul zilei vecinului agramat, turmentat sau glumeţ (şi mă refer aici la ambele sensuri ale cuvântului).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu