Am primit de la tetris o leapşă pe care o onorez cu multă plăcere! Nu este prima dată când mă bagă în seamă, la capitolul leapşa, şi îi mulţumesc! Din fericire, nu îngroş rândurile celor care cataloghează lepşele drept o pierdere de timp şi mă conformez, cu plăcere, curiozităţii maselor :)
1. Cât din viaţa personală expui scriind un blog?
Expun mai mult informaţii despre noua locaţie în care mă aflu (Stockholm) combinate cu trăirile şi experienţele mele de pe tărâm suedez. Poate, la prima vedere, nu pare prea personal blogul meu, dar am o rubrică Cu caracter personal care, până acum, este cea mai stufoasă dintre cele 22 de rubrici, conţinând 32 de posturi din totalul de 155 de posturi, momentan. Nu expun explicit tot, tot, dar cine ştie citi printre rânduri, poate descoperi multe despre mine :)
2. Cu ce îţi dăunează blogul?
Deocamdată, nu-l consider malefic, dimpotrivă! De multe ori, jumătatea mea mă mai apostrofează că pierd timpul pe bloguri, dar eu nu consider această îndeletnicire o pierdere de timp. Folosirea internetului şi, implicit, a multor instrumente pe care le conţine poate fi deopotrivă malefică şi benefică, în funcţie de cât timp îi aloci şi în ce scop îl foloseşti.
3. Cu ce te ajută blogul?
Blogul, pentru mine, este o modalitate de a comunica cu cei dragi de acasă. Iniţial, l-am gândit ca pe un instrument de scurtare temporală şi spaţială, împărtăşindu-le persoanelor dragi din experienţa şi trăirile mele de la 3000 de km distanţă de Bucureşti.
Pe lângă scopul lui practic, de instrument de comunicare cu persoanele dragi şi cu cele dornice de informaţii cu iz nordic, l-am gândit şi ca jurnal (exerciţiu de scriere şi de ordonare a ideilor), la vedere, bun de "răsfoit" peste ani, în căutarea amintirilor tinereţii aşa cum erau ele percepute cu minte şi suflet tinere.
Şi, nu în ultimul rând, ca pe o căsuţă virtuală, în care pot veni cu realităţile lumii concrete, expuse scriptic şi împărtăşite celor ce poposesc accidental dar care găsesc să se întoarcă periodic, în căutarea poveştilor de departe ce-i captivează.
Am cunoscut, prin intermediul lui, oameni extrem de inteligenţi, cu poveşti de viaţă frumoase, cu un talent narativ deosebit şi care mă primesc cu braţele deschise în căsuţele lor virtuale, făcându-mă părtaşă la bucuriile şi experienţele lor de viaţă, având, astfel, multe de învăţat din felul în care gândesc şi privesc existenţa cotidiană.
Mi-am început blogul în luna mai, anul trecut, din întâmplare pe weblog, dar din cauza problemelor de ordin tehnic, am migrat pe blogspot (oricum marea majoritate a blogurilor din blogroll aveau marca blogger). Nici acolo (unde nu moderam posturile) şi nici aici, unde am ales să le moderez (doar pentru a nu omite să citesc vreunul) nu m-am izbit de comportamente ciudate sau jignitoare. Slavă Domnului. Acolo optasem pentru înştiinţarea pe mail a comentariilor, aici prefer să le moderez. Dar, chiar şi aşa, le dau drumul la aproape toate; în ultima vreme mă izbesc de multe cereri de schimb de linkuri şi ultima cerere de acest gen nu am mai publicat-o.
5. Care ţi-e rutina de blogger?
Scriu când am timp şi inspiraţie; în ultima vreme, scriu posturi pe care le las nefinalizate, în aşteptarea momentelor mai inspirate şi, finalizate, uneori, le programez pentru a doua zi, de obicei, dimineaţa devreme.
Sunt zile bune în care colind prin blogosferă, dar fără să postez. De obicei, nu cred că există zi fără să accesez vreun blog preferat, în căutare de informaţii şi curiozităţi sau din simplă dependenţă pentru vreun stil anume :))
Pasez leapşa tuturor celor interesaţi de ea. Am văzut că circulă de ceva vreme şi nu ştiu exact cine a preluat-o sau nu!
6 comentarii:
Multumesc de preluare si de promptitudine.
Si ma bucur ca nu refuzi lepsele :), o sa tin cont si cand o fi cu premii. Curand, adica :)
Hahaha, cu plăcere!
Si la mine a ajuns leapsa aceasta :) Imi face placere sa-ti citesc raspunsurile si povestile suedeze. Nu stiu daca am mai spus, dar eu cred ca viata dintr-o parte sau alta a lumii poate fi cel mai bine descrisa prin lucrurile marunte, cum ar fi trotuarele periculoase in perioada aceasta in Bucuresti sau cum decurge o calatorie obisnuita cu autobuzul la Stockholm :)
Misaki, da, tocmai ce am trecut, mai înainte pe la tine. Când am menţionat că: "De obicei, nu cred că există zi fără să accesez vreun blog preferat, în căutare de informaţii şi curiozităţi sau din simplă dependenţă pentru vreun stil anume :))" mă refeream şi la tine. Am o întreagă colecţie de bloguri în blogroll, dar unele sunt crema cremelor, iar blogul tău se numără printre ele!
Si eu cred, Svea, ca "lepsele", care de cele mai multe ori "vorbesc" despre cel care exista concret in spatele a ceea ce citim pe blog, ne ajuta sa conturam mai bine in minte lumile noi in cautarea carora pornim sa le descoperim virtual.
In cazul meu, in partea asta de lume gandita sa existe in alergare si sa functioneze pe principiile unei eficiente care te reduce pana la superficialitate, ma simt de multe ori frustrata ca nu pot raspunde. Dar imi alimentez speranta ca asta nu va dura. Pana atunci, incerc sa le incropesc pe toate cum pot, lepse si nelepse, sarind ba unele, ba altele, echitabil dupa cum vad eu lucrurile ;)
Cristina, să ştii că te descurci de minune!
Trimiteți un comentariu