Cum să te simţi la Stockholm ca la mama acasă

Să vă spun cum am făcut eu. Mi s-a pus pata, într-o bună zi, (după atâtea conversaţii în care mama îmi povestea cum a pus ea la congelator einşpe sute de foi de viţă şi cum face ea mereu sarmale cu carne de vită) să caut şi eu, aici, foi de viţă şi, chiar, mălai. Că la câte ingrediente de prin toată lumea vezi adunate în supermarketurile de pe aici, am zis că o fi floare la ureche să le găsesc şi pe astea două. Foile de viţă le-am găsit repede, la borcan, în apă sărată. Dar cu mălaiul, a fost poveste. După ce m-am lungit pe la toate rafturile, tot ce am găsit a fost făină de porumb, care n-are nicio treabă cu mălaiul, poate doar că e făcută tot din porumb :) Şi am tot salivat eu cu gândul la mălai, până mi-a zis Eva să caut magazine italieneşti, că e musai să aibă acolo şi aşa mi-a venit ideea să mă duc la un supermarket dintr-un cartier de emigranţi, din apropiere, că magazin italienesc nu ştiu prin zonă. Şi am avut dreptate. Era cât pe ce să plec din magazin cu mâna goală, când m-am dezechilibrat şi era să vin grămadă peste un raft. Bună mişcarea, de altfel, că am şi dat cu ochii de-o pungă cu mălai care se afla pe raftul cu pricina.

Aşa că înarmată cu mălai, foi de viţă şi carne tocată de pui am pus de ... vreo 30 de sărmăluţe pe care le-am asezonat cu smântână, că am găsit şi d-asta.

Deci, cu farfuria de sărmăluţe aburinde în braţe şi cu mama pe monitorul calculatorului, te simţi la Stockholm ca la mama acasă. Simplu, nu? :)) Poftiţi, de salivaţi! :)))