Cine-i născut în noiembrie, hai sus, hai sus, hai sus!!!

Aşa sună un celebru cântec de petrecere, întâlnit cu preponderenţă la nunţi şi botezuri :))

Aşa că, astăzi de dimineaţă, m-am trezit cu melodia şi cuvintele în urechi!

Mi-am spus, sus, sus, că azi ai de dat piept cu noianul de melancolie combinată cu exaltarea împlinirii unei noi vârste! Sună alambicat şi, la prima vedere, contradictoriu, dar exact aşa simt, multă nostalgie, melancolie, combinate cu bucurie şi fericire!

Am moştenit din plin sentimentalismul părinţilor, de a analiza trecutul, de a-l întoarce pe toate părţile, am moştenit şi consecvenţa şi spiritul de luptă al amândurora, aşa că sunt o săgetătoare zbătătarnică, care deşi dă semne de slăbiciune şi deznădejde, de multe ori, se mobilizează exact în momentele critice şi reuşeşte să rămână, în picioare, pe marginea prăpastiei!

Astăzi împlinesc 32 de toamne, dintre care una petrecută pe tărâm suedez. Viaţa îţi rezervă surprize de tot felul şi chiar dacă visam şi speram de mult timp la realizarea concretă a visului nostru, totuşi nu eram convinsă că vom apuca să facem şi acest lucru. Deocamdată, suntem încă la stadiul de cucerire a bătălie după bătălie, până ne apropiem de "iluzia" cuceririi întregului război cu ... noi înşine, de fapt, cu crezurile, speranţele şi idealurile noastre.

Mi-am făcut, de curând, cadou de noiembrie, luarea unui examen dificil, i.e. trecerea la o altă etapă de asimilare a limbii suedeze pentru nivel universitar. Sunt etape ce trebuie parcurse obligatoriu, dacă vrem să ne încadrăm în sistemul lor, şi pe care, deocamdată, le-am parcurs cu brio, deşi mi se pare că am facut doar paşi mici şi lenţi, adevărul e că în aproape un an de zile, am reuşit cât de cât să ne menţinem pe drum(ul suedez) şi nu alături de el. Dar drumul e extrem de lung, anevoios, bunăvoinţă, răbdare, nervi de oţel, bani şi speranţă să existe, şi vom continua seria victoriilor, pas cu pas.