duminică, 1 septembrie 2013

De prin natură adunate și înapoi la lume date

Început de septembrie cu cer senin și nori generoși, pufoși, tomnatici cum numai cerul scandinav știe să ni-i ofere.
 
 
 
 
 
17 grade stockholmiene, vânticel rece tomnatic, dar totuși o stare de bine și relaxare plutește în aer.
 
Început calendaristic de toamnă românească dar și început timid de toamnă stockholmiană care pare să nu se grăbească dacă cercetăm cu atenție cele 23 de grade pronosticate pentru săptămâna viitoare.
 
Natura e încă verde, soarele nu pare să fie speriat de dușurile alternante de ieri, așa că avem toate motivele să ne bucurăm din plin de natura suedeză de început de septembrie.
 
 
Nu că ploaia ar trebui să ne strice cheful de admirat natura în toată splendoarea ei. Cel puțin suedezilor nu li-l strică, judecând după "îndoctrinarea" de la vârstă fragedă (cca 1 an jumătate) când copiilor de grădiniță li se insuflă bucuria, reprezentată prin chiuituri și urale, la vederea ploii, noroiului și a băltoacelor de apă cu care sunt încurajați să se joace, echipați corespunzător, evident.
 
Calendaristic, mijlocul lui august reprezintă începutul toamnei suedeze așa că școlile în Suedia se grăbesc să înceapă pe 20 august. Bucuria celor mici de a-și revedea colegii nu este estompată însă de povara orelor încărcate cu teorie multă și lecții apăsătoare acasă.
 
Accentul cade foarte mult pe explicații combinate cu multe exerciții practice dar și pe încurajarea copiilor la cercetare, reflectare și constatare prin activități variate. Pauzele sunt și ele obligatoriu gândite ca recreere în aer liber, în curtea școlii. Și, astfel, îmbinarea dintre teorie și practică, joc și acumulare de noi cunoștințe se face treptat și pe nesimțite.
 
Cum septembrie cel cu recolta bogată (mai ales pe teritoriu românesc) ne-a bătut deja la ușă, ne-am grăbit și noi să cutreierăm pădurile în căutarea roadelor exclusiviste suedeze: fructele de pădure și ciupercile. Cum nici norocoasă nu mă simt, dar nici o expertă în culesul celor din urmă, mă declar mulțumită cu peregrinările mele prin pădure și cu recolta modestă de bobițe roșii și violete :)
 

 
 
Și cum zmeura, murele de stâncă sau afinele sunt surse bogate de antioxidanți nu poți decât să le savurezi cu plăcere, agale prin natură sau acasă, deșertând cutiuțele cu prețioasele bobițe peste coca fragedă ce de-abia așteaptă să se transforme într-o delicioasă și binemeritată tartă.
 
Să nu uităm că începutul de toamnă, pe lângă încântarea papilelor gustative, ne răsfață și ochiul cu frumusețea florală de sfârșit de august. Enjoy it!
 

2 comentarii:

salmi spunea...

superb! Absolut superb!

Apropo de teme care imbina reflectia cu teoria...Diana are o tema la scoala (anul doi de liceu, da?) asa: du-te in padure, aseaza-te confortabil si stai cinci minute, ascultand zgomotele din jur. Reflecteaza. :)

Svea spunea...

Merci frumos! Esti o draguta, ca de obicei! E meritul naturii, nu al fotografului ;)

Hehe, stii ca tocmai mi-ai sugerat tema pentru urmatoarea postare, da?