joi, 5 septembrie 2013

Dreptul la normalitate prin cercetare, constatare și reflectare

Ieri am asistat la o lecție de chimie pentru clasa a patra. Din postura de "studiehandledare" (îndrumător) pentru un elev român venit în Suedia. Orice elev nou-venit are dreptul la o perioadă de adaptare la sistemul suedez de învățământ (petrecând, astfel, o etapă școlară la clasa ajutătoare - förberedelseklass). Ulterior, când este introdus la clasa corespunzătoare nivelului său, în funcție de necesitățile individuale, elevul are dreptul, în continuare, la un "studiehandledare" care să îl îndrume și să îi explice nelămuririle prin prisma limbii materne.
 
De data asta a fost rândul chimiei, la care am asistat și am elucidat mistere. Inclusiv "bau-baul" meu referitor la modalitatea de abordare a laboratoarelor și a învățării prin cercetare, constatare și reflectare.
 
Lecția a început prin aducerea la cunoștință a regulilor de manevrare și de securitate în momentul mânuirii borcănașelor cu substanțe. Activitatea de "upplevelse" (cercetare, experimentare) s-a desfășurat pe perechi.

Fiecare pereche a primit un tabel în care trebuia să noteze ceea ce a experimentat referitor la cum arată substanța, cum miroase și cum se simte la atingere. Cele cinci borcănașe cu substanțe albe erau etichetate cu buline de culori diferite (roșu, galben, oranj, albastru și verde). Au primit ochelari de protecție, lupe, cinci spatule diferite etichetate în culorile mai sus menționate și o tăviță pe care se afla un carton cu câte un cerc în culorile deja enumerate.
 
Fiecare pereche trebuia să deschidă borcănașul, apoi cu ajutorul spatulei să pună din substanța corespunzătoare borcănașului etichetat cu roșu, spre exemplu, în cercul de culoare roșie. Și tot așa cu fiecare substanță în parte, pe rând.
 
În dreptul rubricii "utseende" (aspect) trebuia menționat cum arată, prin descriere. De exemplu: arată ca niște bobițe mici, rotunde, ca niște cristale de sare, ca zăpada, ca niște bucățele de ceva sau nu îmi dau seama, ca niște bucățele mici de tot, de ceva foarte fin etc.

Același lucru l-au repetat și în dreptul rubricii "lukt" (miros). Miroase urât sau miroase a lipici, dar ceva mai estompat, miroase puternic, miroase a legume, a garaj, a ulei de barcă, a praf de copt, a detergent de rufe au fost câteva dintre răspunsurile oferite de copii. Răspunsuri venite în urma experimentării proprii cu referire la percepția fiecăruia asupra substanțelor date spre examinare. Nu a fost loc de răspuns greșit sau corect. Scopul experimentului fiind propria percepție și descoperire a unor substanțe.
 
Referitor la abordarea materiilor gen chimie, fizică, biologie, accentul cade aproape exclusiv pe partea practică de descoperire și acumulare de cunoștințe prin cercetare, constatare și reflectare. Copilul este încurajat individual să constate și să împărtășească cu cei din jur propriile constatări și reflecții, chiar dacă ele au fost deja împărtășite și de alți colegi. Copiii primesc planșe de colorat și de completat termenii noi, dobândiți, sunt încurajați să citească foarte mult și să privească filmulețe documentare corespunzătoare vârstei.
 
Explorarea naturii înconjurătoare joacă un rol extrem de important iar repetarea activităților practice duce la fixarea temeinică a cunoștințelor, în timp. Chiar dacă abordarea pare simplistă și repetitivă. Accentul cade pe cooperare, studiu de grup și individual. La concret, astfel încât fiecare copil să aibă dreptul și ocazia să-și însușească cunoștințele în acest mod.
 
 
Tot ieri, copiii au avut ocazia să urmărească, în direct, pe tabla interactivă, transmisiunea de pe SVT1 a sosirii la Stockholm a președintelui Obama. Răspunsurile la întrebări de genul: cine este, de ce a venit, cu cine a venit, de ce este însoțit de escortă, de ce a fost oprită circulația pe anumite artere, cu cine va vorbi, despre ce va vorbi, ce va face la Stockholm, ce va vizita etc, au fost oferite în mod interactiv de către copii prin interacțiunea de grup cu profesorul.
 
O altă temă abordată ieri la ora de "samhällskunskap" (cultură civică) a fost "Vad är normallt". Ce presupune a fi normal. Ce presupune un comportament normal. Sau un comportament corect versus comportament greșit. Cum ar arăta oamenii dacă toți ar fi normali? Cine decide că cineva sau ceva este sau nu normal? Înseamnă a fi normal același lucru pentru toți din diferite colțuri ale lumii? A fi normal a avut aceeași semnificație de-a lungul timpului? De ce multora le este greu să îi accepte pe cei care nu sunt la fel ca majoritatea?
 
Întrebările enumerate mai sus au fost subiect de discuție în grup și, ulterior, cu profesorul pentru însușirea părerilor la nivel de grup și a cum se vede "normalitatea" prin ochii unui copil de zece ani, cu mentalitate suedeză sau nu :)
 

2 comentarii:

salmi spunea...

:)) parca mi-ar fi povestit fetele mele de la orele lor :). Foarte frumos punctat.

PS. Nu mi-ai mai scris ce te "doare"...

Svea spunea...

Hehe, merci :) Si o sa mai punctez! Ti-am zis ca mi-ai dat idei la comentariul de la postarea anterioara :)

Nu ti-am mai scris, nu... Desi inca ma mai "doare"...