Povestea a început în jurul anului 300 d.H. în oraşul Siracuza din Sicilia, unde puterea stătea în mâna romanilor şi nu a creştinilor. În acea perioadă, s-a născut Lucia, într-o familie de creştini, ca singurul copil al familiei. Încă de mic copil, a uimit cu frumuseţea ei, cu părul ei blond, cu tenul ei alb şi, mai ales, cu ochii ei extrem de fascinanţi.
Într-o zi, a întâlnit un prinţ păgân care atras de ochii ei, s-a îndrăgostit de ea şi a cerut-o în căsătorie. Însă Lucia a refuzat să se mărite cu un păgân.
Prinţul era foarte hotărât să se căsătorească cu ea, iar Lucia, obosită de insistenţele lui, şi-a scos ochii şi i-a dăruit, pentru că de fapt ochii erau cei de care prinţul era atât de îndrăgostit. Pentru că avea doar 14 ani, Dumnezeu a iertat-o şi i-a dat alţi ochi în schimb.
Timpul trecea şi Lucia tot mai frumoasă se făcea. Când a împlinit 17 ani, părinţii săi au hotărât s-o mărite şi chiar i-au pregătit lada de zestre. Însă mama ei s-a îmbolnăvit brusc, fiind pe moarte. Atunci, Lucia a început să se roage în fiecare zi pentru mama ei şi să-i promită lui Dumnezeu că dacă o va vindeca îi va da toată zestrea ei. Când a venit primăvara, Lucia a mers la biserică şi după slujbă a rămas să se roage când a văzut un înger care i-a spus că Dumnezeu i-a auzit rugăciunea. Atunci, Lucia a făcut precum îi promisese lui Dumnezeu şi a împărţit toată zestrea sa săracilor.
Când logodnicul Luciei a aflat ce-a făcut aceasta cu zestrea, s-a mâniat teribil pentru că ţinea să se căsătorească cu ea mai mult pentru averea ei aşa că s-a dus la romani şi a a denunţat-o că este creştină şi, ca atare, vrăjitoare. Astfel, Lucia a fost condamnată la moarte şi la ardere pe rug, pe 13 decembrie 304 d.H. Lucia a fost aşezată pe rug, dar flăcările nu au atins-o. Atunci, soldaţii romani s-au enervat şi, în cele din urmă, un soldat i-a tăiat mijlocul cu sabia şi, astfel, a omorât-o. Panglica roşie pe care o poartă la brâu fata ce o întruchipează pe Lucia simbolizează sângele vărsat în urma tăierii cu sabia.
Treptat, Lucia a devenit sfântă în cadrul bisericii romano-catolice şi este sărbătorită ca zi memorabilă, alături de alţi sfinţi şi martiri.
În Suedia, ea este celebrată ca sărbătoare aparte, întruchipată de o fată care să amintească de Lucia ca martiră pentru credinţa ei.
Prima fată care a întruchipat-o pe Lucia nu a purtat coroană cu lumânări pe cap şi nu a fost însoţită de cortegiul de sărbătoare al Luciei. Tradiţia actuală a început în Suedia, în secolul XVIII, când Lucia a primit coroana cu lumânări pe cap şi a fost urmată de cortegiul de fete şi băieţi.
Tradiţia de a alege Lucia locului datează la Stockholm din 1927; un ziar a cerut cititorilor săi să aleagă Lucia anului respectiv. În prezent, a devenit extrem de popular s-o alegi pe cea care o va reprezenta pe Lucia Suediei, a unui anumit oraş sau a unei anumite colectivităţi. Aproape pretutindeni în Suedia, se organizează petreceri de Sankta Lucia, când se alege Lucia unei anumite colectivităţi şi se serbează cu cântece, mâncare şi băutură.
Gunnar Wennerberg a venit în Napoli la începutul secolului XIX şi, auzind cântecul despre Sankta Lucia, în care se vorbea despre un frumos port din Napoli, i-a venit ideea ca frumoasa melodie să treacă drept cântec de Sankta Lucia. Astfel că, melodia a fost preluată pentru prima dată în Suedia, în anul 1920.
Sankta Lucia
Sankta Lucia, ljusklara hägring,
sprid i vår vinternatt ljus av din fägring.
// Drömmar med vingesus under oss sia,
tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //
Kom i din vita skrud, huld med din maning.
Skänk oss, du julens brud, julfröjders aning.
// Drömmar med vingesus, undret oss sia,
tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //
Trollsejd och mörkermakt ljust du betvingar,
signade lågors vakt skydd åt oss bringar.
// Drömmar med vingesus, undret oss sia,
tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //
Stjärnor som leda oss, vägen att finna,
bli dina klara bloss, fagra prästinna.
// Drömmar med vingesus, undret oss sia,
tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //
bli dina klara bloss, fagra prästinna.
// Drömmar med vingesus, undret oss sia,
tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //
Text av Sigrid Elmblad (1924)
Musik: Teodoro Cottrau
Lucia-sången
Natten går tunga fjät
runt gård och stuva.
Kring jord som sol´n förlät,
skuggorna ruva.
//:Då i vårt mörka hus
stiger med tända ljus
Sancta Lucia, Sancta Lucia://
Natten är stor och stum.
Nu hör det svingar
i alla tysta rum
sus som av vingar.
//:Se, på vår tröskel står
vitklädd, med ljus i hår
Sancta Lucia, Sancta Lucia://
Mörkret skall flykta snart
ur jordens dalar.
Så hon ett underbart
ord till oss talar.
//:Dagen skall åter ny
stiga ur rosig sky.
Sancta Lucia, Sancta Lucia.://
Text: Arvid Rosén (1928)
Musik: Teodoro Cottrau
Musik: Teodoro Cottrau
În prezent, Santa Lucia reprezintă o sărbătoare a luminii şi a veseliei, care nu mai are un aşa puternic caracter religios, ca în trecut, şi care a devenit mai mult o tradiţie de familie; copiii merg la rude, împart turtă dulce numită “lussenkatt” (”pisicile de Lucia”) şi răspândesc bucurie şi veselie printre adulţi cu lumânările aprinse şi cântecele specifice sărbătorii.
3 comentarii:
Foarte interesanta legenda, multumim ca ne-ai povestit-o.
Şi eu îţi(vă) mulţumesc că mă citeşti/citiţi! :)
Interesanta povestea Santei Lucia!Nu stiam de ce,intr-un tablou,tine ochii intr-o farfurie.Multumesc ca m-ati luminat!
Trimiteți un comentariu