Despre Sankta Lucia

Povestea a început în jurul anului 300 d.H. în oraşul Siracuza din Sicilia, unde puterea stătea în mâna romanilor şi nu a creştinilor. În acea perioadă, s-a născut Lucia, într-o familie de creştini, ca singurul copil al familiei. Încă de mic copil, a uimit cu frumuseţea ei, cu părul ei blond, cu tenul ei alb şi, mai ales, cu ochii ei extrem de fascinanţi.

Într-o zi, a întâlnit un prinţ păgân care atras de ochii ei, s-a îndrăgostit de ea şi a cerut-o în căsătorie. Însă Lucia a refuzat să se mărite cu un păgân.

Prinţul era foarte hotărât să se căsătorească cu ea, iar Lucia, obosită de insistenţele lui, şi-a scos ochii şi i-a dăruit, pentru că de fapt ochii erau cei de care prinţul era atât de îndrăgostit. Pentru că avea doar 14 ani, Dumnezeu a iertat-o şi i-a dat alţi ochi în schimb.

Timpul trecea şi Lucia tot mai frumoasă se făcea. Când a împlinit 17 ani, părinţii săi au hotărât s-o mărite şi chiar i-au pregătit lada de zestre. Însă mama ei s-a îmbolnăvit brusc, fiind pe moarte. Atunci, Lucia a început să se roage în fiecare zi pentru mama ei şi să-i promită lui Dumnezeu că dacă o va vindeca îi va da toată zestrea ei. Când a venit primăvara, Lucia a mers la biserică şi după slujbă a rămas să se roage când a văzut un înger care i-a spus că Dumnezeu i-a auzit rugăciunea. Atunci, Lucia a făcut precum îi promisese lui Dumnezeu şi a împărţit toată zestrea sa săracilor.

Când logodnicul Luciei a aflat ce-a făcut aceasta cu zestrea, s-a mâniat teribil pentru că ţinea să se căsătorească cu ea mai mult pentru averea ei aşa că s-a dus la romani şi a a denunţat-o că este creştină şi, ca atare, vrăjitoare. Astfel, Lucia a fost condamnată la moarte şi la ardere pe rug, pe 13 decembrie 304 d.H. Lucia a fost aşezată pe rug, dar flăcările nu au atins-o. Atunci, soldaţii romani s-au enervat şi, în cele din urmă, un soldat i-a tăiat mijlocul cu sabia şi, astfel, a omorât-o. Panglica roşie pe care o poartă la brâu fata ce o întruchipează pe Lucia simbolizează sângele vărsat în urma tăierii cu sabia.

Treptat, Lucia a devenit sfântă în cadrul bisericii romano-catolice şi este sărbătorită ca zi memorabilă, alături de alţi sfinţi şi martiri.

În Suedia, ea este celebrată ca sărbătoare aparte, întruchipată de o fată care să amintească de Lucia ca martiră pentru credinţa ei.

În secolele XVI-XVII, a apărut pentru prima dată tradiţia de a o întruchipa pe Lucia şi de a colinda în grupuri de fete şi băieţi din poartă în poartă. Băieţii purtau blănuri iar fetele cămăşi lungi, albe şi câte o lumânare în mână. Ei cântau şi primeau mâncare şi băutură.

Prima fată care a întruchipat-o pe Lucia nu a purtat coroană cu lumânări pe cap şi nu a fost însoţită de cortegiul de sărbătoare al Luciei. Tradiţia actuală a început în Suedia, în secolul XVIII,  când Lucia a primit coroana cu lumânări pe cap şi a fost urmată de cortegiul de fete şi băieţi.

Tradiţia de a alege Lucia locului datează la Stockholm din 1927; un ziar a cerut cititorilor săi să aleagă Lucia anului respectiv. În prezent, a devenit extrem de popular s-o alegi pe cea care o va reprezenta pe Lucia Suediei, a unui anumit oraş sau a unei anumite colectivităţi. Aproape pretutindeni în Suedia, se organizează petreceri de Sankta Lucia, când se alege Lucia unei anumite colectivităţi şi se serbează cu cântece, mâncare şi băutură.

Gunnar Wennerberg a venit în Napoli la începutul secolului XIX şi, auzind cântecul despre Sankta Lucia, în care se vorbea despre un frumos port din Napoli, i-a venit ideea ca frumoasa melodie să treacă drept cântec de Sankta Lucia. Astfel că,  melodia a fost preluată pentru prima dată în Suedia, în anul 1920.

Sankta Lucia

Sankta Lucia, ljusklara hägring,

sprid i vår vinternatt ljus av din fägring.

// Drömmar med vingesus under oss sia,

tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //

Kom i din vita skrud, huld med din maning.

Skänk oss, du julens brud, julfröjders aning.

// Drömmar med vingesus, undret oss sia,

tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //

Trollsejd och mörkermakt ljust du betvingar,

signade lågors vakt skydd åt oss bringar.

// Drömmar med vingesus, undret oss sia,

tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //

Stjärnor som leda oss, vägen att finna,
bli dina klara bloss, fagra prästinna.
// Drömmar med vingesus, undret oss sia,
tänd dina vita ljus, Sankta Lucia. //

Text av Sigrid Elmblad (1924)
Musik: Teodoro Cottrau

Lucia-sången

Natten går tunga fjät

runt gård och stuva.

Kring jord som sol´n förlät,

skuggorna ruva.

//:Då i vårt mörka hus

stiger med tända ljus

Sancta Lucia, Sancta Lucia://

Natten är stor och stum.

Nu hör det svingar

i alla tysta rum

sus som av vingar.

//:Se, på vår tröskel står

vitklädd, med ljus i hår

Sancta Lucia, Sancta Lucia://

Mörkret skall flykta snart

ur jordens dalar.

Så hon ett underbart

ord till oss talar.

//:Dagen skall åter ny

stiga ur rosig sky.

Sancta Lucia, Sancta Lucia.://

Text: Arvid Rosén (1928)
Musik: Teodoro Cottrau

În prezent, Santa Lucia reprezintă o sărbătoare a luminii şi a veseliei, care nu mai are un aşa puternic caracter religios, ca în trecut, şi care a devenit mai mult o tradiţie de familie; copiii merg la rude, împart turtă dulce numită “lussenkatt” (”pisicile de Lucia”) şi răspândesc bucurie şi veselie printre adulţi cu lumânările aprinse şi cântecele specifice sărbătorii.