Tocmai ce mă apucase nostalgia că anul acesta nu port şi eu şnur bicolor (alb-roş') la mână sau că nu mă mai bucur de mărţişoarele frumos meşteşugite de artizani (nu vorbesc de chinezismele şi kitchurile existente la orice pas, la orice tarabă, în România), când la vizita-mi zilnică prin casele primitoare ale prietenilor blogosferici, ce văd?? Mărţişoare pline de parfumul de odinioară, din cutia bunicii, păstrată cu sfinţenie şi care adăposteşte mici şi delicate simboluri primăvăratice legate cu şnur bicolor.
Aşadar, voi accepta cu mult drag şi emoţie mărţişorul nostalgic şi autentic de la Ninu:
şi unul dintre mărţişoarele modelate cu pricepere şi răbdare de mâinile harnice şi îndemânatice ale Silviuţei şi mămicii ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu