Mai avem patru ore, ora Stockholmului, din anul 2011. Un an plin cu bune, cu rele, cu reuşite, cu nereuşite, un an ce n-a ieşit cu mult din tipicul anilor precedenţi. Ca niciodată, simt oarece regret că se mai încheie un an. Tendinţa generală e să faci bilanţul, să tragi linie şi în funcţie de minusurile şi plusurile acumulate să te bucuri că se termină sau nu.
Nu pot spune că a fost un an excelent, dar nici un an catastrofal. Contează enorm perspectiva din care faci "inventarul". La o primă vedere, la capitolul boală năpustită asupra celor dragi mie, am trasat o mare bifă. Însă, cum tot răul e spre bine şi atâta timp cât există voinţă, speranţă şi o soartă prielnică, parcă-parcă nu-ţi mai vine să urli atât de tare a disperare. Nu că n-aş fi făcut-o intens până acum, aşa că se poate uşor interpreta că "resemnarea" momentană vine ca o relaxare după o perioadă de zbucium interior puternic.
La capitolul satisfacţii personale, nici aici nu stau prea bine, dar la fel perspectiva contează. Să considerăm că urc eu prea mult ştacheta şi de aici şi micile insatisfacţii :) Asta pentru că trebuie gândit pozitiv la sfârşit de an, nu?
Mi-aş fi dorit să pot scrie mai mult pe blog anul acesta, dar n-a fost să fie. N-o să-mi propun s-o fac anul ce vine. N-o să-mi propun planuri măreţe; n-o să-mi propun decât să am înţelepciunea să gestionez cum se cuvine bunele şi relele ce-mi vor apărea în cale şi să nu-mi pierd speranţa că-ntotdeauna după ploaie vine şi soare, chiar dacă vremea urâtă poate dura o perioadă mai îndelungată decât e de dorit sau îndurat.
Acestea fiind zise, vă doresc un An Nou cu împliniri şi bucurii, cu multe bune şi foarte puţine rele, pe cât posibil, cu veselie şi belşug! Şi, mai ales, cu multă sănătate!
Şi acum mă retrag la o binemeritată oră de odihnă, urmată de o plimbare prin oraşul acoperit de lumini şi artificii. Voi reveni cu mărturii vizuale :) That's a promise! Singura, de altfel, pe care mi-o pot permite!
La mulţi ani şi petrecere frumoasă şi îmbelşugată! Însă fără excese! Promiteţi, da? :)
