Ce visam să devin când voi fi mare :)

De data asta am reuşit să dau curs invitaţiei la leapşa oferită de Tetris. Mi-e şi ruşine de ea, săraca, la câte premii şi lepşe nepreluate am adunat.

Leapşa de astăzi este una extrem de simpatică sau, cel puţin, răspunsul ei m-a ţinut cu zâmbetul pe buze, aşa cum obişnuieşte s-o facă cu majoritatea posturilor ei.

Ce visam să devin când voi fi mare? La 6 ani tânjeam, ca toţi copiii, să devin doctoriţă. Un vis ce s-a aflat, în acea perioadă, pe picior de egalitate cu acela de a deveni fotomodel. Ambele s-au dovedit a fi vise eretice :), de scurtă durată, înlocuite, ulterior, la o vârstă mai "înaintată", cu acela de a deveni ghid turistic sau, pur şi simplu, să am o meserie care să-mi permită să călătoresc mult şi să comunic în limbi străine. În liceu, când am descoperit orele de psihologie, am făcut o pasiune puternică pentru materia asta (a nu se citi "profesorul" :) care m-a fascinat.

În concluzie, am fost mereu atrasă de litere, am detestat cifrele din adâncul sufletului şi, ca atare, am încercat să mă învârt, cu preponderenţă, în medii cu material filologic, cât de mult posibil. Aşa se face că meserii ca traducător, redactor, profesor m-au atras şi mă vor atrage întotdeauna şi, mai mult, îmi vin ca mănuşă.

Şi nu, nu am avut niciodată curiozitatea de a demonta nimic, de a cotrobăi prin burţile diferitelor aparate electrocasnice etc :) În schimb, mi-a plăcut să mă învârt, copil şi adolescent fiind, printre blide şi să dau contur creativităţii mele culinare! N-am băgat pe nimeni în spital, cu martori o spun! :)

Predau leapşa tuturor celor ce o găsesc atractivă şi consideră că au de împărţit amintiri plăcute din copilărie şi nu numai :) 

Hand-made nostalgic :)

Poate vă întrebaţi ce legătură există între obiectele următoare şi tema blogului meu :) Ei bine, una cât se poate de firească! Ambele sunt lucruşoare hand-made, primite de la persoane dragi mie şi pe care le port cu multă plăcere pe tărâm stockholmian. Dacă ilicul :) din imagine mi-a fost dăruit de o prietenă de-a mamei, care a migălit la el, cu mult spor şi multă dragoste pentru a fi gata la timp, înainte de plecarea mea spre tărâm friguros, pisicuţa-mărţişor a fost şi ea un cadou extrem de inspirat, primit de la o fetiţă dragă mie.

Introducerea fiind făcută, rămâne doar să vă mai aduc la cunoştinţă şi motivul acestei postări hand-made cu iz de concurs organizat de Ina cu ocazia Dragobetelui. Şi cum îmi plac mult lucrurile hand-made şi minunatele ei migăleli :) am decis să particip şi eu la concurs şi să vă invit şi pe voi s-o faceţi. Amănunte despre concursul care se va termina mâine la ora 17 veţi afla accesând blogul ei. Succes! Şi mulţumim, Ina, pentru concurs!



Ce mai e nou, după o absenţă îndelungată...

Ce dor mi-e de timpurile în care postam, cât de cât, într-un ritm susţinut! Din păcate, de foarte multă vreme, nu am mai reuşit să mă ţin de promisiune şi să vă fac părtaşi noutăţilor mele cu iz stockholmian.

Ce-am mai făcut în ultima vreme? Am învăţat cu drag şi spor :) pentru că am avut "înţelepciunea" să mă angrenez în multe cursuri. Pe de o parte, faptul că încă sunt tânără :) şi "nemămică", din păcate, dar şi faptul că am luat viaţa de la capăt într-o altă ţară (în care pentru a avea un statut comfortabil pe măsura studiilor pe care le am din ţara de origine, trebuie să mi le completez în sistemul de învăţământ suedez) mi-au facilitat posibilitatea de-a mă arunca, din nou, pe băncile facultăţii. Ca să nu pierd experienţa acumulată şi pentru a exploata la maxim cunoştinţele deja dobândite până acum în domeniile mele de activitate şi hobby, m-am gândit că înţelept ar fi să urmez întru totul paşii suedezi necesari unei integrări reuşite. Dar pentru asta e nevoie de timp şi răbdare.

Astfel, diploma de SAS B mi-a deschis poarta înregistrării la varii cursuri universitare, şi nu numai, care se află doar la un click distanţă. Cum pregătirea mea este una filologică, am ales să-mi completez studiile pentru a deveni profesor cu drepturi depline în Suedia. Şi am optat pentru înscrierea în cadrul cursului ULV (Utländska Lärare Vidareutbildning) (Curs de completare pentru profesorii emigranţi). În funcţie de studiile avute, acest program de completare poate dura maxim 2 ani. Şi aici intervin caracteristicile fiecărui candidat în parte. Cursul începe cu un curs obligatoriu "Att vara lärare i Sverige" ce presupune familiarizarea emigranţilor, care au profesat deja mai mulţi sau mai puţini ani în ţara de origine, cu sistemul de învăţământ suedez. Un semestru în care te refamiliarizezi cu noţiuni de pedagogie şi capeţi noi cunoştinţe de legislaţie în sistemul de învăţământ suedez. Şi în care împarţi din experienţa ta de profesor cu ceilalţi cursanţi dar şi cu profesorii. Un schimb de experienţă de la profesor la profesor, pentru că "studenţii" pot avea chiar şi 10-15 ani de experienţă la catedră (chiar şi universitară) în ţara de origine. Profesori care, printr-un joc al sorţii, mai mult sau mai puţin impus, se pot trezi să ia viaţa de la început pe un nou meleag, numit Suedia. Ţară care acordă azil politic persoanelor refugiate din ţările defavorizate sau măcinate de războaie dar care, în acelaşi timp, reprezintă un soi de "paradis stabil" şi pentru cetăţenii Uniunii Europene defavorizaţi social şi economic în ţările de baştină.

Şi uite aşa a luat naştere proiectul ULV (Utländska Lärare Vidareutbildning) (Curs de completare pentru profesorii emigranţi) menit să scurteze drumul către sistemul de învăţământ suedez. Drum ce se vrea scurt şi puţin anevoios, în teorie. Pentru că în practică, lucrurile stau puţin diferit. Tu ca pedagog sau profesor cu o vastă experienţă în domeniul tău de predare (mai ales dacă vii dintr-o ţară europeană) simţi că ai pâinea şi cutiţul în propriile mâini şi treaba e cam aceeaşi indiferent de locaţia în care predai. Deşi conştientizezi că bariera lingvistică te trage cu mult prea mult înapoi sau te ţine pe loc la nivelul de învăţare a limbii suedeze astfel încât deprinderile tale profesorale capătă o anumită patină a timpului până reuşeşti să le slefuieşti din nou, în contextul suedez. Şi uite aşa, planul suedez de a şcoli emigrantul deja şcolit şi experimentat în mediul de provenienţă nu mai pare o fantasmagorie sau doar o modalitate de avantajare a propriilor nativi, cum eşti tentat să acuzi.

Iar studiile de completare devin, de cele mai multe ori, o reluare a studiilor de bază (un fel de Mărie cu altă pălărie). Aşadar, dacă eşti profesor din Uniunea Europeană şi vrei să profesezi în Suedia pe exact aceleaşi specialităţi din ţara de provenienţă, trebuie să urmezi cursurile de limbă suedeză organizate fie în cadrul comunei de care aparţii fie de SIFA (Suedeza intensiv pentru persoanele cu studii superioare) http://www.stockholm.se/-/Serviceenhetsdetaljer/?enhet=671317aaca8f491197eadeb214661652z. Odată ce ai diploma de SAS B în buzunar şi hârtie de la Högskoleverket care să confirme că eşti deţinător de "lärareexamen" poţi liniştit să te apuci să-ţi completezi studiile.

Ceea ce am făcut şi eu şi pot spune că am terminat deja primul semestru "Att vara lärare i Sverige". Şi l-am început acum o lună pe cel de-al doilea în care merg în paralel cu completarea studiilor de engleză ce vor ţine un semestru (voi reveni cu detalii într-un post separat, ca să nu vă ameţesc de tot :) şi cu spaniola pe care am luat-o de la capăt pentru că nu am studiat-o în cadru universitar. A fost obţiunea mea de a alege să predau aici engleză şi spaniolă, gândindu-mă că dacă "tot mă chinui" cu nişte paşi luaţi oarecum de la capăt, s-o fac sistematic şi util. Engleza este materie de bază în şcoala suedeză (alături de suedeză şi matematică) iar spaniola ocupă primul loc la limbile alese de către elevi ca limbă a doua de studiu. Şi cum eu am profil filologic, deci altă materie îmi este imposibil de abordat, iar spaniola îmi este extrem de dragă, m-am gândit că n-ar fi rău s-o pornesc pe drumul ăsta. Aşa că ţineţi-mi pumnii că am nevoie! Voi detalia experienţa şcolară, mai ales pe cea spaniolă, acum că am reuşit să sparg gheaţa, după atâta timp de şomaj tehnic pe blog :)