Naştere miraculoasă la grădina zoologică din Eskilstuna

La Parken Zoon din Eskiltuna o femelă gibon, în vârstă de aproape 40 de ani, a născut un pui sănătos, spre marea surprindere a personalului de la grădina zoologică, care era convins, cu câteva luni în urmă, că femela în stare letargică este pe moarte. Testele ulterioare au dovedit faptul că ea era însărcinată. 

Potrivit spuselor directorului grădinii zoologice, Helena Olsson, naşterea micului gibon este cu adevărat miraculoasă, până în prezent,  înregistrându-se prima naştere la o vârstă atât de înaintată. 

În captivitate, gibonii trăiesc, arareori, mai mult de 30 de ani, dar atât Tarzan cât şi Jane au pe puţin 37 de ani (vârstă ce echivalează cu 75 - 80 de ani la oameni); de la ultima naştere a lui Jane, au trecut 15 ani.

Personalul grădinii zoologice nu a fost sigur dacă femela va produce lapte, dar s-a dovedit că totul decurge peste aşteptări iar puiul se dezvoltă normal. Chiar şi tatăl este mai vioi decât obişnuia în ultimii ani.

50 de ani de Ikea la Muzeul de artă contemporană Liljevalchs Konsthalldin Stockholm

De la primele mese pliabile de la începutul anilor 1950 şi până la stilurile moderne de mobilare a căminului, expoziţia care este găzduită de Muzeul de artă contemporană Liljevalchs Konsthall marchează jumătate de secol văzut prin prisma Ikea.

"Nu este de fapt o expoziţie de design interior, ci mai mult o expoziţie despre cum trebuie să trăim. Mobila creată de Ikea este inspirată din experienţa de viaţă a noastră, a tuturor, aşa că, într-un fel, este vorba despre o expoziţie cu caracter nostalgic", a spus custodele muzeului, Steffan Bengtsson la conferinţa de presă.
Un fotoliu verde din 1959, o canapea roşie tipică pentru anii 1970 şi o lampă datată 1995 sunt doar câteva dintre obiectele de interior ce se găsesc în cadrul expoziţiei care se desfăşoară până pe data de 13 august.

"Oamenii îşi vor recunoaşte propriile piese de mobilier vechi, din anii tinereţii, propriile case, propriul stil familial. Şi, astfel, vor începe să depene amintiri - acea masă a fost a mea, acel scaun a fost al lui Annie, apropo, ce mai ştii despre Annie şi Henry?" a mai adăugat el.
Expunerea formelor originale din anii 1960, culorile extravagante de la începutul anilor 1970 - 1980 şi "designul democratic" de la începutul anilor 1990 afişate în cadrul expoziţiei povestesc cel mai bine despre Ikea, cum nici măcar fondatorul ei, miliardarul Ingvar Kamprad, nu ar putea să o facă mai bine.
"Ikea în sine nu este cea care l-a interesat în mod deosebit pe Ingvar Kampard, ci viitorul este cuvântul cheie. Am crezut că Ikea este locul unde poţi, pur şi simplu, să intri şi să-ţi alegi ceea ce vrei, dar nu este aşa. Aşadar, ne-am sunat prietenii, vecinii, fanii, am dat anunţ în toate ziarele din Suedia pentru a strânge cât mai multe obiecte cu putinţă. A fost extrem de dificil", a mai completat Bengtsson. Însuşi Kamprad şi-a adus la expoziţie, chiar din Elveţia, fotoliul preferat  - primul fotoliu de la Ikea, un model nedenumit, de culoare verde deschis, din 1951.
Una dintre camerele muzeului adăposteşte obiecte la mâna a doua, unde împătimiţii de produse marca Ikea pot cumpăra produse de colecţie.
Fondată în anul 1943 de către Kamprad, pe când era adolescent, Ikea şi-a dezvoltat propriul stil de mobilă la mijlocul anilor 1950 propulsând binecunoscutul stil scandinav - simplu şi funcţional - la scară industrială şi a cucerit, mai întâi, Europa şi America de Nord şi, ulterior, restul lumii.

Bengtsson a mai afirmat că Ikea a reuşit, rapid, să ţină pasul cu trendul din designul interior, să-l imite la preţuri accesibile şi a constituit un experiment în schimbarea look-ului interioarelor suedeze. La sfârşitul anilor 1950 - începutul anilor 1960 aproape toată mobila era foarte închisă la culoare, făcută din lemnul copacilor exotici. Când Ikea a început să producă mobilă făcută din lemn deschis la culoare, atmosfera din casele noastre s-a schimbat total, camerele devenind mai deschise, mai primitoare.

(articol tradus din The Local, Sweden's News in English, ediţia din 19 iunie)

La chef şi voie bună, de Midsommar!

De Midsommar se sărbătoreşte mijlocul verii, solstiţiul de vară (cea mai lungă zi din an). Este o sărbătoare a verii, a bucuriei, a poftei de viaţă şi a romantismului. În Suedia, în ziua solstiţiului de vară sunt aproximativ 17 ore de lumină pe zi în zonele sudice ale ţării şi chiar 24 de ore de lumină în regiunile din nordul extrem – unde turiştii merg să vadă „soarele de la miezul noptii”. Poate tocmai de aceea Midsommar-ul este aşteptat cu atâta nerăbdare, ca fiind cea mai lungă zi a anului şi, teoretic, şi cea mai caldă :))

Sărbătoarea nu are dată fixă dar cade, de obicei, în weekend-ul cel mai apropiat de solstiţiul de vară. În Suedia, Midsommarafton şi Midsommardagen se sărbătoreau, în trecut, pe 23 şi pe 24 iunie, dar din 1950, se sărbătoresc numai vinerea şi sâmbăta predecesoare, între 19 şi 25 iunie. Este cea mai importantă sărbătoare de peste an (potrivit vechilor tradiţii suedeze, miezul verii este perioada cea mai fertilă a anului) şi este serbată, în mod tradiţional, prin dansuri, cântece şi voie bună în jurul unui stâlp (majstång  - stâlp de mai  sau midsommarstång) special ornamentat cu flori şi ramuri.

 

Există voci care afirmă că termenul majstång provenine fie de la arhaismul maj - înfrunzit sau de la maj - luna mai). Alte surse susţin că acest stâlp, midsommarstång, este doar o adăugare la sărbătoarea iniţială şi că a fost preluat de la comercianţii germani care îl numeau majstång şi care au fost nevoiţi să înalţe stâlpul florilor (fertilităţii) în luna  iunie, deoarece clima Suediei  face imposibilă găsirea, din ambundenţă, în luna mai, a ramurilor şi a florilor. Cu toate acestea, el a continuat să fie denumit majstång, în prezent fiind cunoscut şi drept midsommarstång (stâlpul de midsommar).

Mijlocul verii este considerat a fi, încă din timpuri străvechi, perioada cu încărcătura magică cea mai puternică, prielnică pentru aflarea viitorului. Tradiţia spune că, pe vremuri, fetele culegeau, în tăcere, floare cu floare şi îşi făceau un buchet pe care şi-l puneau sub pernă pentru a-şi visa ursitul, obicei similar, de altfel, cu cel de la noi din noaptea de Sânziene (24 iunie), dovedind rădăcinile comune ale miturilor străvechi.

În trecut, se credea că ierburile culese în timpul solstiţiului erau miraculoase, iar apa de la izvoare era tămăduitoare. Oamenii puneau ierburi pe case şi hambare pentru belşug şi sănătate; această tradiţie veche continuă şi astăzi, chiar dacă a devenit, mai mult, un obicei străvechi, căruia i s-a pierdut din semnificaţia iniţială.

Mâncarea specifică acestei sărbători este heringul conservat care se prepară cu sos de smântână, ouă fierte şi ceapă verde şi se serveşte cu cartofi noi, fierţi întregi. Nu lipseşte de la sărbătoare nici aroma berii sau a rachiului de cartofi, dar nici desertul de căpşuni proaspete.

Puteţi citi, mai jos, despre tradiţiile legate de solstiţiul de vară, din alte ţări, inclusiv din România.  

http://en.wikipedia.org/wiki/Midsommar

http://www.stirilocale.ro/buzau/Record_de_vizitatori_la_deschiderea_targului_Dragaica_IDN904163.html

http://www.epochtimes-romania.com/articles/2009/06/article_43708.html

De-atâtea nopţi aud plouând,/ Tot tresărind, tot aşteptând...

Săptămâna asta a fost bogată în precipitaţii, cu excepţia zilei de ieri, când a fost destul de cald, senin, iar soarele a fost extrem de generos cu noi. Moment prielnic pentru o plimbare prin oraş, că tot a fost ziua lui Vali şi, dacă şi soarele s-a bucurat :)), am zis să nu-l lăsăm să se bucure singur şi să i ne alăturăm întru bucurie :) la o lunguţă plimbare prin centru şi chiar cu vaporaşul până în Skansen.

Și bine am făcut, că azi după-amiază a început să plouă zdravăn, iar prognoza pentru Midsommar este una... extrem de ploioasă :( Sunt curioasă cum vor arăta pregătirile de Midsommar! La cum îi ştiu, nu cred că le va păsa foarte mult şi, înarmaţi cu umbrele sau pelerine, vor sărbători cum se cuvine, în jurul stâlpului de midsommar, cu un snaps şi o porţie de hering afumat.

 

În diagrama de mai jos puteţi vedea cele mai ridicate (barele verzi) şi mai scăzute (barele albastre) temperaturi  înregistrate de Midsommar, începând de la 1900 până spre zilele noastre.

 

 

 

Stockholm (de Midsommar)
Cele mai ridicate temperaturi	Anul	Cele mai scăzute temperaturi	Anul
31,2	1970	9,0	1902
29,8	1936	11,5	1987
29,0	1935	12,0	1904
28,3	1989	12,5	1949
28,0	1930	13,0	1944

 

La mulţi ani de ... 33 de ori!

L-am trezit cu 33 de pupici, i-am spus de 33 de ori "La mulţi ani!" şi de încă 33 de ori "Te iubesc!" şi am încercat să-mi amintesc de câte 33 x 33 + 33 x 33 ori i-am spus, până acum, cât sunt de norocoasă că l-am întâlnit şi că dacă nu ar fi existat el în viaţa mea, poate m-aş fi simţit altfel, dar nu ca acum, FERICITĂ, ALĂTURI DE EL.

Ne aflăm într-un moment delicat, când am decis să schimbăm macazul şi să apucăm pe un drum de Suedie, la prima vedere, neprăfuit, însorit, înverzit dar, în fapt, şi cu denivelări, bolovani mai mici sau mai mari, trepte, uneori, anevoios de urcat. Şi, poate, e doar o iluzie. Nu toate drumurile sunt astfel?! Nu toate drumurile pot fi sau părea dificile dacă nu eşti "echipat" corespunzător, fizic şi sufleteşte? Am păşit amândoi, cu precauţie, curiozitate şi speranţă pe un drum al cunoaşterii. De sine, cu siguranţă. De fapt, asta căutăm. Să ne cunoaştem mai bine, decât am reuşit până acum, deşi am parcurs destule poteci împreună. Şi cât am reuşit, a fost datorită faptului că ne-am găsit, potrivit şi încercat să fim oameni ... normali care vor să facă lucruri ... normale ... oriunde. Un drum al cunoaşterii şi regăsirii ... de sine. Un drum numai pentru noi doi.

În fiecare an a fost diferit şi, totuşi, la fel; în fiecare an a fost la fel şi, totuşi, diferit. Şi asta numai pentru că suntem împreună şi ne iubim.

Ţin mult la poza de mai jos, făcută pe 17.06.1999. Acum 10 ani!

Atunci simţeam aşa. Acum simt la fel. Te iubesc, Vali!

Sommartider... hej, hej ... sommartider :))

Astăzi, la şcoală, am avut parte de un moment muzical, compus din două cântece, unul dintre ele Sommartider (Clipe de vară) (extrem de popular în Suedia, compus şi interpretat de către Per Gessle, pe când activa în grupul Gyllene Tider; ulterior, solistul a devenit cunoscut datorită prezenţei sale în grupul Roxette), iar celălalt, Sommaren är kort (Vara este scurtă) (interpretat de către Tomas Ledin).

A fost un moment vesel, întreţinut, mai ales, prin exuberanţa profelor, că noi, imigranţii, nu aveam cum să cântăm cu atâta exaltare despre mult râvnita, "minunata" şi "călduroasa" vară suedeză, când afară, de vreo două săptămâni, termometrul nu sare de 15 grade, copacii "dansează"  în bătaia vântului dezlănţuit, iar ploaia a devenit "prietenul" insistent al locuitorilor tărâmului suedez, fie ei nativi, fie ei imigranţi sosiţi din ţări dogoritoare, şi la propriu şi la figurat :)

Şi afară plouă, plouă...

Când am venit aici, în Stockholm, ştiam că o să-mi fac prieteni noi, că o să-mi schimb unele dintre obiceiurile mai vechi, în funcţie de noile circumstanţe ş.a.m.d. Eram pregătită, sufleteşte. Şi, totuşi, pe parcursul acestor câteva luni petrecute în capitala Suediei, din ianuarie până acum, am (re)descoperit trei prieteni, cu care mă ştiam de-o viaţă, vorba aia, dar care şi-au arătat din plin devotamentul faţă de mine. Nu ştiu exact dacă ei se ţin de mine sau eu de ei, un lucru e sigur, am petrecut împreună aproape fiecare zi şi cred că vom fi la fel de legaţi şi de acum încolo, cu o mică pauză, sper eu, în iulie şi august, că până la urmă şi cei mai buni prieteni au nevoie de momente de respiro, pe cont propriu, din când în când. Nu ştiu dacă v-aţi dat seama, dar mă refeream la minunata mea prietenă, haina de iarnă, la prietenul meu de încredere, puloverul călduros şi la statornicele ghetuţe :) Nici acum, în iunie, când aveam speranţa că voi petrece zilele de vară suedeză, în compania costumului de baie şi a sandalelor, nu am reuşit să mă despart de bunii mei prieteni iernatici. Poate vă întrebaţi cine ne forţează să ne petrecem atât de mult timp împreună. Ei, bine, cele 10-15 grade care ne ţin companie de aproape două săptămâni şi care mă fac să mă zgribulesc zilnic şi să mă adăpostesc la căldura binecuvântată a hainei ciclamen care face casă foarte bună cu umbrela bleumarin, de căpătat, ce-i drept. Acum două weekend-uri, m-am minunat dar şi bucurat, în acelaşi timp, de cele 25 de grade, într-o lungă plimbare prin parcul naţional Tyresta. În timpul plimbării, lungi de circa 15 kilometri, aproape că ne-am ales cu insolaţie, iar Vali, cu pielea lui mai sensibilă, cu gâtul şi faţa bronzate. Acum, în timp ce tremur de frig  în casă (fiind iunie, caloriferele nu mai sunt calde, deşi acum două săptămâni, când erau 25 de grade afară, ele încă mai erau călduţe; deci există şi la ei anomalii de ordin administrativ :) mă gândesc şi tânjesc după vremea minunată de care am avut parte nu cu mult timp în urmă şi aştept cu înfrigurare :) Midsommar-ul (solstiţiul de vară) (sărbătoare extrem de importantă şi omagiată pe tărâmul suedez; voi povesti pe îndelete la momentul oportun) după care, se spune că vremea se va încălzi şi vom putea vorbi şi la propriu, de vara ... suedeză. Până atunci, timp de încă o săptămână, va trebui să mai îndurăm ploaia care a pus stăpânire pe Stockholm, încă de săptămâna trecută.

Tocmai am deschis pagina oficială a institutului meteorologic suedez unde am putut citi că anul acesta, vara a debutat cu temperaturile cele mai scăzute din ultimii 50 de ani. Aşadar, dacă şi ei o spun/se plâng, înseamnă că nu sunt eu cârcotaşă, având în vedere că în România să spui vară, căldură înseamnă să te referi la temperaturi mai mari de 30 de grade. Tot pe aceeaşi pagină, există o rubrică în care sunt trecute în revistă cele mai scăzute şi cele mai ridicate temperaturi din luna iunie, de-a lungul vremii, după cum urmează: cea mai scăzută temperatură din Suedia, în luna iunie, a fost de - 9,8 C şi s-a înregistrat în Katterjåkk, pe 2 iunie 1907; cea mai ridicată temperatură din Suedia, în luna iunie, a fost de 38 C şi s-a înregistrat în Målilla, pe 29 iunie 1947. De asemenea, cea mai ploioasă lună iunie (cu un total de 278 mm) s-a înregistrat în localitatea Klövsjö din Jämtland, în 1987, iar cea mai ploioasă zi de iunie a fost 18 iunie 1908, în Härnösand, când s-au înregistrat 187,3 mm.

La plimbare prin Stockholm, de Ziua Naţională a Suediei

Ieri a fost ziua naţională a Suediei. Mai exact, 6 iunie este ziua drapelului suedez, prilej de mare bucurie şi frenezie. Ziua de 6 iunie semnifică data la care, în anul 1523, Gustav Vasa a urcat pe tronul Suediei şi Uniunea de la Kalmar a luat sfârşit, iar Suedia a devenit stat independent. Din anul 1916, 6 iunie este ziua drapelului, iar din 1983, oficial, zi naţională. Începând cu 2005, ea a devenit şi zi de sărbătoare legală, nelucrătoare.

Vremea a fost destul de capricioasă; înnorat, în jur de 15 grade iar soarele a fost puţin generos cu sutele şi chiar miile de suedezi care s-au îngrămădit, cu mic cu mare, pe străzile Stockholmului pentru a se bucura de festivităţile care au avut loc în diferite puncte de atracţie turistică din oraş. Când am plecat de acasă, autobuzele, metrourile, trenurile erau goale. Mi-am dat eu seama că e rost de aglomeraţie în centru, dar odată ajunsă acolo, nu mi-am imaginat că este posibil ca toată populaţia blondă şi nu numai :)) să se adune grămadă, în acelaşi timp, în parcuri, la iarbă verde, savurând sfânta bere :) şi binecuvântatul hot-dog. Străzile din centru erau înţesate de oameni, mergeam cot la cot, în pas de melc, de am zis că suntem la manisfestaţie, nu alta, iar când am dat să traversăm un parc, toate băncuţele erau pline, iar priveliştea aducea leit cu mesele arhipline de la nunţile la cort. Doar că aici nu mai era loc la mese, şi stăteau care cum puteau, cu farfuriile în poală, pe pietre, trotuare, rezemaţi de WC-urile  publice, de trebuia să te uiţi cu atenţie pe unde calci, să nu-i dai omului peste mână să-şi verse preţioasa bere :) Bineînţeles că la tot pasul, mulţimea dornică de relaxare şi de sărbătoare flutura cu mândrie patriotică steagul suedez, arborat, după posibilităţi, fie la cărucior, fie de zgarda căţelului sau, pur şi simplu, îl aveau desenat pe faţă sau erau îmbrăcaţi în culorile naţionale (galben - albastru), practică frecvent întâlnită, de altfel, pe tot parcursul anului. Ei sunt îndemnaţi să-şi cultive sentimentul patriotic şi ataşamentul faţă de steagul suedez prin arborarea lui în balcoane, curţi, îmbrăcându-se în culorile naţionale etc. Cum era şi de aşteptat, am făcut multe poze, încercând să surprind momente inedite ale evenimentului. Dacă am reuşit, vă las pe voi să decideţi, după ce veţi parcurge pozele de mai jos. Enjoy them!

De Ziua Mamei, în ... Suedia

Săptămâna trecută am remarcat forfotă mare în supermarket, la raionul cu flori şi felicitări. Peste tot, unde întoarceam capul, vedeam aranjamente florale cu mesaje de Ziua Mamei, drept pentru care m-am întrebat despre ce este vorba şi am aflat că duminică, pe 31 mai, în Suedia, s-a sărbătorit Ziua Mamei. La o căutare mai amănunţită pe net, am găsit că Ziua Mamei (sărbătorită la noi în cadrul Zilei Internaţionale a Femeii, pe 8 martie) se sărbătoreşte pe glob, în diferite zile ale anului, în funcţie de tradiţiile şi sărbătorile ţării respective. Aşadar, puteţi afla zilele de "omagiere" a mamelor, în funcţie de ţara lor de origine, din tabelul de mai jos.

Ziua	Ţara
A doua duminică din februarie	Norvegia
Shevat 30 ("cade" într-o zi, între 30 ianuarie şi 1 martie)	Israel
3 martie	Georgia
8 martie	Afghanistan, Albania*, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Laos, Macedonia*, Muntenegru, Moldova*, România*, Rusia*, Serbia, Ucraina. *În Albania, Belarus, Bulgaria, Guyana, Italy, Macedonia, Mongolia, Moldova, România şi Rusia această zi este sărbătorită drept Ziua Internaţională a Femeii  (nu în mod special drept Ziua Mamei).
A patra duminică din Post (Lent)	Irlanda, Nigeria, Marea Britanie
21 martie (echinocţiul de primăvară)	Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuwait, Oman, Liban, Palestina, Qatar, Arabia Saudită, Sudan, Siria, Emiratele Arabe Unite, Yemen (majoritatea ţărilor arabe)
25 martie	Slovenia
7 aprilie	Armenia
Baisakh Amavasya (Mata Tirtha Aunsi - aprilie - mai)	Nepal
Prima duminică din mai	Ungaria, Lituania, Portugalia, Spania

8 mai

Albania (Ziua părinţilor), Coreea de Sud (Ziua părinţilor)

10 mai

El Salvador, Guatemala, Mexico

A doua duminică din mai

Africa de Sud, Anguilla, Aruba, Australia, Austria, Bahamas, Bangladeş, Barbados, Belgia, Belize, Bermuda, Bonaire, Brazilia, Brunei, Bulgaria, Canada, Chile, China, Columbia, Croaţia, Cuba, Curaçao, Cipru, Cehia, Danemarca, Ecuador, Elveţia, Estonia, Filipine, Finlanda, Germania, Ghana, Grecia, Grenada, Honduras, Hong Kong, Islanda, India, Italia, Jamaica, Japonia, Lituania, Malta, Malaezia, Myanmar, Olanda, Noua Zeelandă, Nigeria, Pakistan, Peru, Puerto Rico, Singapore, Slovacia, Santa Lucia, Saint Vincent şi Grenadines, Statele Unite ale Americii, Surinam, Taiwan, Trinidad şi Tobago, Turcia, Ucraina, Uruguay, Venezuela, Zimbabwe.

26 mai

Polonia

27 mai

Bolivia

Ultima duminică din mai

Algeria, Republica Dominicană, Franţa, Haiti, Mauritius, Maroc, Suedia, Tunisia

30 mai

Nicaragua

1 iunie

Mongolia (Ziua mamelor şi a copiilor. Mongolia este singura ţară care sărbătoreşte ziua mamei de două ori pe an.)

A doua duminică din iunie

Luxemburg

Ultima duminică din iunie

Kenya

12 august

Thailanda (ziua de naştere a reginei Sirikit Kitiyakara)

15 august
(Assumption Day)

Antwerp (Belgia), Costa Rica

A doua luni din octombrie

Malawi

14 octombrie

Belarus

A treia duminică din octombrie

Argentina (Día de la Madre)

Ultima duminică din noiembrie

Rusia

8 decembrie

Panama

22 decembrie

Indonezia

În Suedia, Ziua Mamei s-a sărbătorit, pentru prima dată, în Småland, în anul 1919, iniţiatoarea fiind Gertrud i Grimhult (o ţărancă din regiune care a decis să le sărbătorească, într-o zi de vineri, atât pe mama sa, cât şi pe bunica din partea mamei şi pe cea din partea tatălui). În prezent, ziua mamei se sărbătoreşte în Suedia, în ultima duminică din luna mai, pentru că atunci primăvara este pe sfârşite,  iar natura este renăscută complet; există nenumărate soiuri de plante care pot fi oferite mamelor şi se poate înălţa steagul suedez (când este senin şi cald afară), sărbătorindu-se, în natură, această zi. Tot cu această ocazie am aflat că suedezii îşi sărbătoresc nu numai mamele în viaţă, dar le comemorează şi pe cele trecute pe lumea cealaltă (există chiar un autobuz care circulă special de Ziua Mamei spre şi prin cimitirul Norra begravningsplatsen).