Necesitatea de a lăsa urme întipărite nu numai în memorie a existat din vremuri îndepărtate. Că altfel mintea umană nu ar fi ajuns să descopere scrisul. Modalități de întipărire a lui au tot fost variate și nenumărate și indiferent de cât de rudimentare sau revoluționare ne par astăzi, le putem crea valențe demne de luat în seamă.
Tocmai ce am primit prin poștă un plic cadou cu ceva ce părea a fi carte înăuntru. Nu m-am înșelat deloc iar coperta viu colorată și titlul My favourites recipes m-au transpus imediat în lumea culinară și chiar stârnit curiozitatea. Câteva fracțiuni de secundă m-am gândit ce ar putea să mă surprindă sau încânte. Când am început să răsfoiesc cartea, am realizat că înăuntru erau pagini libere atent organizate ca tu, cel care o primești, să-ți scrii rețetele preferate. Definitiv, un caiet al bunicii, variantă modernă dar totodată cu parfum de odinioară. Un caiet în care să-ți scrii manual rețetele îndrăgite, îmbunătățite sau inventate. O variantă clasică, în haine noi, a celebrului caiet plin de ulei și îngălbenit de vreme al bunicii. Mi-a surâs ideea, mi s-a încălzit sufletul și am început deja să mă gândesc care vor fi primele rețete care se vor cuibări între filele cărții.
Există loc pentru nou și vechi în inima mea și deși sunt o pasionată a tehnicii moderne sub diferite forme, deși suntem înconjurați de rețete și informații ce se prăvălesc peste noi de pe cele mai noi și în vogă platforme gen instagram, tiktok sau deja mai clasicele facebook, bloguri sau youtube, acest caiet al bunicii își va avea și el un loc în inima mea precum o bucățică de lucru manual cu parfum de vremuri de demult. Un parfum bun, nobil și durabil. Mulțumesc, Eva, ai avut o idee extrem de inspirată. O idee de suflet de la un om de suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu