luni, 22 martie 2010

Gânduri albe

Dacă tot am precizat că ninge cu premii în blogosferă, ei bine, pe tărâm stockholmian a nins de-adevăratelea toată duminica, asta după ce sâmbătă soarele a strălucit "dogoritor" cât e ziua de lungă şi ne-a îmbiat la o plimbare, pe jos, prin împrejurimi, preţ de ceva kilometri buni, acompaniaţi de cele opt grade pe plus ale lui Celsius :)

Aşadar, în casă a mirosit a plăcintă cu mere şi scorţişoară şi afară a aer călduţ şi plăcut de sfârşit de martie. Deluşoarele de zăpadă murdară nu lasă pic de firicel de iarbă sau muguraş să se arate la faţă, singura pată verde din peisajul stockholmian fiind pădurea de conifere scuturată de haina cea groasă de omăt.

După ce înmugurise în mine gândul primăvăratic de sâmbătă după-amiaza, duminică m-au întâmpinat nori grei plumburii şi mulţi fulgi de zăpadă, dansând haotic o bună parte a zilei, până pe seară când s-au hotărât să se prindă într-o horă învârtoşată, adevărat viscol ce nu a contenit întreaga noapte. Astfel că dimineaţă, pardesiul cel gri şi ros al babei iarna a fost primenit cu o nouă hăinuţă de nea proaspătă, scăldată în razele timide ale soarelui.

Întrebarea se pune în felul următor: de Paşte, ne îmbrăcăm într-o nouă hăinuţă albă sau nu? :))

5 comentarii:

Anonim spunea...

Svea , nu dispera...hai ca se roade definitv parpalacul babei Iarna si vine primavara... :)
Macar ca si sambata o fost soare acolo la voi si tot e ceva... :)
O saptamana cat mai buna iti doresc! :)

Svea spunea...

Mulţumesc frumos pentru gândurile optimiste şi încurajări! Nu sper eu că voi vedea ceva verdeaţă de Paşte, dar azi am observat nişte brânduşe delicate în faţa blocului şi mă gândesc că e semn bun, totuşi!! :))

Anonim spunea...

Da, florile astea sunt nesperat de rezistenet as stii! Eu acum doi ani in prima nostra primavara aici tin minte ca s-a umplut iarba de branduse si ghiocei in fata blocului, era devreme in martie, fusese caldutz, Apoi chiar de Paste a venit ger si a nins...dar ma crezi ca florile nu au avut nimic? Au stat tzepene si in ger si dupa aceea, fara probleme.

Ce sa zic, citeste si la mine pe blog...trebuie sa ne obisnuim cu primavarile si verile de aici, sa nu visam la cioara de pe gard cand aici e papagalul :). Glumesc, o comparatie mai buna nu am gasit, e fara nici o insinuare...

Te pup, mie imi place vremea de aici, mi-a placut de la inceput...asa lenta de tot, lagom cum e si firea suedezilor. Nici nu ma mir...e o simbioza perfecta intre vreme si firea lor calma si rabdatoare. Si imi place cum se bucura ei de "primavara" lor...pe bune! O adora de-a dreptul cand pentru mine e doar o continuare a iernii care a fost :).

Dana spunea...

Vezi, de-asta ti-am trimis eu flori...

Svea spunea...

Ai dreptate Salmi, şi mie îmi place mai ales firea suedezilor iar vremea e ok, din punctul meu de vedere, deşi, cum am mai spus-o, vroiam un pic mai cald vara şi să dureze ceva mai mult :))
Dana, mulţumesc mult pentru flori, exact aşa mi-am spus şi eu! Le-am pus gând... inspirativ :) Vei vedea!